Jeff Bezos și Bill Gates fondează o companie care concurează cu Neuralink

Întotdeauna există concurență între business-urile de succes, așa cum există o competiție și între patronii lor. Fondatorul Microsoft, Bill Gates, și fondatorul Amazon, Jeff Bezos, au investit într-un start-up numit Synchron, care va concura cu compania lui Elon Musk, Neuralink.

La finalul lunii decembrie 2022, Bezos Expeditions a contribuit la strângerea de fonduri de 75 de milioane de dolari pentru Synchron. ARCH Venture Partners, care se concentrează pe sprijinirea „companiilor științifice”, a condus campania de finanțare și a obținut o contribuție din partea firmei Gates Frontier și Khosla Ventures.

Justificarea unor astfel de tehnologii, cum ar fi interfețele creier-calculator (BCI), au potențialul de a stimula anumite regiuni ale creierului și de a trata leziunile neurologice. Oxley estimează că aproximativ 100 de milioane de persoane din întreaga lume cu dizabilități ale membrelor superioare ar putea beneficia de o astfel de tehnologie.

Este necesar să subliniem că astfel de progrese servesc unor scopuri medicale de nișă și nu sunt normative în societate. Înființată în 2016, Synchron concurează cu Neuralink în strângerea de fonduri, demonstrând entuziasmul pentru BCI în rândul investitorilor.

În ciuda procesului costisitor de obținere a aprobării pentru BCI de către Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA), Synchron a obținut un „ acord pentru aceste dispozitive” în iulie 2021, ajutând la facilitarea începerii studiilor clinice.

Ca urmare, Synchron testează implanturile BCI la pacienți și se așteaptă ca medicii să observe schimbările pe parcursul unui an și să raporteze constatările lor la FDA. Testul, cunoscut sub numele de Command, evaluează efectul BCI asupra sarcinilor de zi cu zi, cum ar fi trimiterea de mesaje text sau e-mailuri.

Asigurarea drepturilor

Odată implantat, BCI ar detecta și transmite „intenția motrică” din creier folosind tehnologia fără fir, permițând persoanelor cu paralizie severă să-și controleze smartphone-urile sau computerele. În timp ce Synchron a început deja să introducă astfel de dispozitive ca parte a unui studiu aprobat de FDA, Neuralink își propune să urmeze exemplul în 2023. Elon Musk a susținut că oamenii au nevoie de aceste dispozitive pentru a ține pasul cu progresele determinate de inteligența artificială.

Un sondaj al Centrului de Cercetare Pew, publicat în martie 2022, a arătat că doar 13% dintre americani credeau că tehnologii precum Neuralink ar fi o idee bună pentru societate. Aproximativ 78% dintre cei 10.260 de adulți chestionați au declarat că nu și-ar dori un implant cerebral. În concluzie, americanii sunt ezitanți în privința unor astfel de tehnologii.

Conștientizarea noastră cu privire la potențialul abuz al oricărei tehnologii este puterea de a crea o societate care să se asigure că drepturile noastre naturale sunt protejate, potrivit Conservative Daily News.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gates #Bezos #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie