Frigul rusesc nu mai amenință casele moldovenilor! Șocurile energetice sunt depășite

Inflația în Republica Moldova scade deja a doua lună consecutiv și va continua să scadă în următoarele luni destul de puternic, însă aceasta nu înseamnă scădere de prețuri. Prețurile în Moldova continuă să crească, însă într-un ritm mult mai lent, constată economistul Veaceslav Ioniță.

În decembrie 2022 prețurile au crescut cu 0,8%, semnificativ, însă de două ori mai lent decât creșterea din decembrie 2022, când prețurile s-au majorat cu 1,7%. Drept consecință, acum situația cu creșterea prețurilor este mai bună decât anul trecut, fapt ce mișcă inflația în jos.

„În următoarele 4 luni cel mai probabil vom înregistra cea mai puternică scădere a inflației cu până la 10%. Altfel spus inflația anuală în luna aprilie cel mai probabil va fi în jur de 20% și va continua să scadă mai departe. Toate acestea deoarece anul trecut în primele 4 luni ale anului am avut cele mai puternice creșteri de prețuri, iar acum lipsesc careva factori majori de creștere a prețurilor”, susține Ioniță.

Potrivit lui, pentru anul 2023, factorul de bază care va mișca inflația în jos va fi sectorul energetic. El ne-a creat cele mai mari probleme în 2021/22, iar acum toate șocurile energetice cel mai probabil deja sunt depășite.

„Nu trebuie ignorate produsele alimentare, care au înregistrat creșteri record atât pe plan internațional cât și-n Moldova. Șocul creșterii de prețuri la produsele alimentare la fel a fost absorbit de economia mondială și cea națională. În consecință, creșterea prețurilor la produsele alimentare în 2023 va fi de minim 2-3 ori mai mici decât în 2021/22. Deci în 2023 vom avea creștere de prețuri, însă ele vor fi de 2-3 ori mai mici decât în 2022, cea ce înseamnă că inflația anuală va tinde spre 10%. E mult, dar incomparabil cu 30,2% din acest an”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.