Vagoanele și infrastructura feroviară sunt la limita exploatării. Ce spune directorul CFM

Infrastructura feroviară, vagoanele și locomotivele Gării, sunt la limita termenului de exploatare, a declarat directorul Întreprinderii de stat Calea Ferată din Moldova (CFM), Oleg Tofilat în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit directorului CFM este necesară procurarea de locomotive și vagoane noi, întrucât cele existente ar putea în scurt timp să nu mai fie acceptate în circuitul internațional.

În prezent, 40% din rețeaua feroviară a țării se află în stare critică și 60% se află în stare proastă. De asemenea, restabilirea infrastructurii devine și mai dificilă din cauza războiului, întrucât majoritatea materialelor erau procurate din Ucraina.

„Și infrastructura feroviară și materialul rulant se află la limita ciclului de exploatare. Dacă nu investim cu determinare și celeritate, riscăm să rămânem sau fără tracțiune, sau să avem sectoare cu circulație închisă. Când ai un război alături este foarte dificil să atragi resurse pentru finanțare și e foarte dificil să atragi întreprinderi care să execute lucrările, dacă e vorba de reabilitarea infrastructurii. Pentru aceste lucrări ai de adus șine, pietriș, echipamente și toate acestea până acum veneau din Ucraina, din Rusia sau din Belarus. Rusia și Belarus sunt excluse acum din toată logistica. Ucraina e în război. Șinele până acum se produceau la Azovstal, în Mariupol. Credem că în următorii 10 ani acolo nu vor mai fi produse șine. Șinele pentru calea ferată sunt un articol special, ele nu se produc la orice uzină metalurgică, e vorba de un metal de calitate superioară. De asta pentru noi este absolut incert când vom reveni la normal”, a declarat Oleg Tofilat.

Șeful CFM spune că în stare precară se află și materialul rulant al CFM, însă incertitudinea pieței și capacitățile joase de import-export împiedică achiziția de noi vagoane. Pentru procurarea vagoanelor ar trebui contractate credite care necesită a fi achitate indiferent de activitatea sau inactivitatea întreprinderii, trasnmite IPN.

„Planificam vagoanele cerealiere să le luăm din Polonia. Dar prima întrebare a oricărui finanțator este ce venit vor genera vagoanele. Iar în cazul în care exporturile și importurile s-au dus de-a dura, nu putem garanta vreun venit. Când procuri vagoane noi, apare obligația de plată către creditori, indiferent dacă ai sau nu transport. De la proclamarea Independenței nu a fost procurat niciun vagon pentru Calea Ferată. Aici mă refer la vagoane marfare. Au fost reparații capitale la vagoanele de călători. Este clar că vagoanele ajung la sfârșitul ciclului lor de exploatare. Pentru un vagon tipic perioada de exploatare este de 22 de ani, care poate fi extinsă o singură dată, dacă are loc o reparație capitală, cu 11 ani. Când atinge termenul de 33 de ani vagonul nu mai este acceptat în transportul internațional. Uneori mai sunt înțelegeri între state și ele circulă și după acest termen” a mai spus directorul Întreprinderii de stat „Calea Ferată a Moldovei”.

Oleg Tofilat spune că în prezent CFM are în gestiune un număr 2500 de vagoane. Numărul celor funcționale variază, întrucât o dată la doi ani au loc lucrări de întreținere.

#vagoane #infrastructura feroviara #locomotive #Oleg Tofilat #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România este pilonul securității energetice a Republicii Moldova și ne-a ajutat în cele mai grele momente. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan. În cadrul dezbaterii publice „Cooperarea moldo-română pe domeniul energetic”, organizată de Agenția de presă IPN, oficialul a menționat că până în anul 2025 va fi dată în exploatare linia electrică Vulcănești-Chișinău, iar până în 2030 vor fi finalizate lucrările de construcție a liniilor electrice Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș.

Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, mai afirmă că până în anul 2030 vor fi date în exploatare alte două blocuri energetice ale Centralei de la Cernavodă. Astfel, dacă Republica Moldova va avea asigurate conexiunile energetice cu România, țara noastră va putea prelua energie electrică de peste Prut la prețuri competitive.

„În centrala nucleară de la Cernavodă urmează a fi investite capacități mari de generare a energiei electrice, sunt construite încă două blocuri energetice similare blocurilor 1și 2, ceea ce înseamnă încă 1400-1500 MW. Asta înseamnă o capacitate foarte mare de producere a energiei electrice. Aceste capacități urmează a fi date în exploatare în perioada 2030-2031.

Tot în această perioadă țara noastră va avansa și va finaliza conexiunile pe care le construim astăzi: linia Isaccea-Vulcănești-Chișinău va fi finalizată, vom finaliza linia Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș. În 2025 vom da în exploatare linia Vulcănești-Chișinău, suntem foarte ambițioși și lucrăm la toate turațiile. Astăzi sunt pe șantier muncitorii care efectuează lucrări de fundație pentru piloni”, a spus secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan.

Reprezentantul Ministerului Energiei reiterează că obiectivul autorităților este ca marile sectoare de consum să fie trecute de la gaz și produse petroliere la de energie electrică. Potrivit lui Borosan, curentul electric este mai prietenos mediului.

„În 2030 va fi dată în exploatare viitoarea producție de energie nucleară în România. Un exces de energie va apărea pe piață. Noi depunem eforturi pentru a electrifica sectoarele de consum. Vrem să consumăm mai multă energie electrică. De ce? Pentru să este mai sustenabil din punct de vedere al mediului ambiant. În loc să consumăm gaze naturale pentru încălzire, consumăm energie electrică. În loc să consumăm produse petroliere în transport, consumăm energie electrică.

Datorită faptului că apare această generare de energie electrică în regiune, în România, și există conexiuni, aceasta este o oportunitate pentru afacerile din Republica Moldova și România de a exporta/importa energie electrică la preț accesibil. Energia nucleară se considera a fi cea mai ieftină raportat la o perioadă lungă de timp”, a mai spus Constantin Borosan.

Secretarul de stat a mulțumit autorităților din România pentru sprijinul constant acordat Republicii Moldova în perioade energetice complicate, fiind vorba, în special, de perioada când Gazprom a redus volumele de gaz livrate Republicii Moldova, contrar prevederilor contractuale.

„România este pilonul securității energetice a țării noastre. Este țara pe care putem să ne bazăm și când au fost cele mai grele timpuri, e vorba de octombrie 2021, octombrie 2022, am avut sprijinul deplin al României.

Aduc un exemplu simbolic, dar care a avut loc la momentul cel mai potrivit. Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău a devenit funcțional în întregime la data de 31 septembrie 2021, iar pe 1 octombrie a fost limitată furnizarea de gaze naturale de către Gazprom”, a mai spus secretarul de stat, Constantin Borosan.

Dezbaterea publică la tema „Cooperarea moldo-română pe domeniul energetic” este prima ediție din ciclul „Dublă integrare prin cooperare și informare . Continuitate”. Proiectul este organizat de Agenția de presă IPN cu suportul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României.