Republica Moldova, în pericol! Barna: Chișinăul are nevoie de o Românie puternică

15 Feb. 2023, 05:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Feb. 2023, 05:59 // Actual //  bani.md

Republica Moldova e în pericol şi are nevoie de o Românie fermă şi politicieni care să nu arunce inconştienţi mesaje confuze, afirmă vicepreşedintele USR Dan Barna.

„Rusia nu scapă nicio ocazie să ameninţe Republica Moldova. O face folosindu-se de vocile oficiale (ministrul de Externe, Serghei Lavrov, de exemplu), dar şi de acţiunile unor politicieni locali aflaţi sub o evidentă influenţă a Kremlinului. Faptul că aceste ameninţări nu sunt doar retorică şi devin realitate a fost confirmat zilele trecute de preşedinta Moldovei. Declaraţiile Preşedintei Maia Sandu privind planul Rusiei de a destabiliza Republica Moldova prin acţiuni violente, atacuri asupra unor edificii ale statului şi luare de ostatici e un semnal cât se poate de clar că Rusia vrea să continue războiul şi în alte state. Iar de data asta poate fi vorba de chiar fraţii noştri de peste Prut”, afirmă Dan Barna.

Vicepreşedintele USR opinează că România mai mult ca niciodată ar trebui să fie alături de Republica Moldova pentru că „are un milion de cetăţeni români cu acte acolo care în orice moment pot cere, legitim, ajutor de la statul român”.

„Iar ai noştri ce fac? Pentru România, stabilitatea regiunii este importantă. A Moldovei cu atât mai mult, în numele relaţiei speciale dintre cele două state şi pentru că ne-am angajat de-a lungul anilor să sprijinim eforturile Chişinăului de a face un pas final în comunitatea europeană. Avem la Chişinău un Preşedinte, Maia Sandu, care demonstrează zilnic că poate menţine ordinea constituţională în vremuri foarte grele pentru Republica Moldova. În acelaşi timp, la Bucureşti e iar criză de anemie a autorităţilor române care, de la dezvăluirea planurilor ruseşti pentru Moldova, nu s-au obosit să comunice ceva ca să nu mai vorbim de întâlnirea cel puţin neinspirată a lui Ciolacu şi Dâncu din noiembrie cu primarul sponsorizat de ruşi din Chişinău. Ce să înţelegă moldoveanul de rând din poza aia? Că omul ruşilor din Moldova e susţinut de cel care se vrea premierul României? În trecut, România a ezitat şi a făcut alegeri proaste când a fost vorba despre relaţia cu Moldova. Hai să ieşim din ziua cârtiţei şi să nu tot repetăm aceleaşi greşeli. Domnule Preşedinte Iohannis, faceţi un mic efort, ieşiţi public şi daţi un mesaj clar de susţinut Moldova. Sunt două ţări care tot aşteaptă să faceţi asta”, încheie Barna.

Preşedintele Maia Sandu a atribuit Administraţiei Rusiei presupuse planuri de provocare a unor „violenţe” în Republica Moldova, subliniind însă că acţiunile nu vor avea succes. „Tentativele Kremlinului de a provoca violenţe în Republica Moldova nu vor funcţiona. Scopul nostru principal este securitatea cetăţenilor şi a statului. Obiectivul nostru este pacea şi ordinea publică în ţara noastră”, a afirmat Maia Sandu. Preşedintele Republicii Moldova a acuzat că scopul acţiunilor ar fi „schimbarea actualei administraţii guvernamentale cu una controlată de Federaţia Rusă”. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat în urmă cu câteva zile că a informat-o recent pe Maia Sandu despre un presupus plan al Rusiei de „distrugere” a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.