SUA denunţă pentru prima dată „crime contra umanităţii” în Ucraina, la aproape un an de când a început războiul

Vicepreşedinta Statelor Unite, Kamala Harris, a acuzat pentru prima dată Rusia de comiterea unor ”crime contra umanităţii” de la începerea invaziei militare ruse în Ucraina, în urmă cu aproape un an.

În cadrul Conferinţei de securitate de la Munchen, Kamala Harris, fostă procuroare, a enumerat infracţiunile atribuite Rusiei, printre care bombardamentele sistematice împotriva civililor şi infrastructurii esenţiale, cazurile de tortură şi violurile atribuite soldaţilor ruşi, deportările de cetăţeni ucraineni în Rusia, inclusiv separarea a mii de copii de familiile lor.

”Noi am examinat probele, cunoaştem normele juridice şi nu există niciun dubiu: acestea sunt crime contra umanităţii. Şi le spun tuturor celor care au comis aceste crime şi superiorilor sau complicilor lor la aceste crime: veţi fi traşi la răspundere”, a declarat Harris în intervenţia sa.

Ea a reafirmat că SUA – principalul furnizor de arme pentru Kiev – va susţine Ucraina ”atât timp cât va fi necesar”.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, SUA au documentat peste 30.600 de cazuri de crime de război comise de către forţele ruse în Ucraina, precizează Departamentul de Stat american.

”Nu poate exista impunitate pentru aceste crime”, a insistat la rândul său secretarul de stat american Antony Blinken, într-un comunicat.

Kievul a solicitat înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru a-i judeca pe cei mai înalţi responsabili ruşi, dar forma sa exactă implică aspecte juridice complexe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Crime #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.