SUA denunţă pentru prima dată „crime contra umanităţii” în Ucraina, la aproape un an de când a început războiul

18 Feb. 2023, 19:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Feb. 2023, 19:26 // Actual //  bani.md

Vicepreşedinta Statelor Unite, Kamala Harris, a acuzat pentru prima dată Rusia de comiterea unor ”crime contra umanităţii” de la începerea invaziei militare ruse în Ucraina, în urmă cu aproape un an.

În cadrul Conferinţei de securitate de la Munchen, Kamala Harris, fostă procuroare, a enumerat infracţiunile atribuite Rusiei, printre care bombardamentele sistematice împotriva civililor şi infrastructurii esenţiale, cazurile de tortură şi violurile atribuite soldaţilor ruşi, deportările de cetăţeni ucraineni în Rusia, inclusiv separarea a mii de copii de familiile lor.

”Noi am examinat probele, cunoaştem normele juridice şi nu există niciun dubiu: acestea sunt crime contra umanităţii. Şi le spun tuturor celor care au comis aceste crime şi superiorilor sau complicilor lor la aceste crime: veţi fi traşi la răspundere”, a declarat Harris în intervenţia sa.

Ea a reafirmat că SUA – principalul furnizor de arme pentru Kiev – va susţine Ucraina ”atât timp cât va fi necesar”.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, SUA au documentat peste 30.600 de cazuri de crime de război comise de către forţele ruse în Ucraina, precizează Departamentul de Stat american.

”Nu poate exista impunitate pentru aceste crime”, a insistat la rândul său secretarul de stat american Antony Blinken, într-un comunicat.

Kievul a solicitat înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru a-i judeca pe cei mai înalţi responsabili ruşi, dar forma sa exactă implică aspecte juridice complexe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.