Fratele Ursulei von der Leyen, numit preşedinte la compania care domină piaţa jocurilor de noroc din România

24 Feb. 2023, 10:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Feb. 2023, 10:50 // Actual //  bani.md

Superbet Group se pregăteşte să schimbe liniile şi să intre în liga mare, vizând o listare pe pieţele de capital din lume.

Cu planuri de mărire, Superbet a decis să-l instaleze pe Hans-Holger Albrecht, fratele preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca preşedinte al Consiliului de Administraţie începând cu data de 28 februarie. Acesta îl va substitui pe Sacha Dragic, care va rămâne membru în consiliu, scrie mediafax.ro.

Superbet Group are printre acţionari cel mai mare fond de investiţii din lume, gigantul american Blackstone Inc., care a realizat, în 2019, o investiţie strategică minoritară în valoare de 175 milioane euro.

Superbet este prezent în 10 ţări, principalele pieţe pe care activează fiind România, Polonia şi Belgia. În România, este detaşat lider de piaţă, realizând încasări de 10 ori mai mari faţă de al doilea clasat, Betano.

Tot în România, Superbet derulează prin fundaţie diverse programe şi organizează cel mai mare turneu de şah al momentului în lume.

Rezultate 2022: Locul 11 şi salt de 38 de locuri, în patru ani, în topul celor mai puternice 50 de companii de betting & gaming din lume.

În 2022, Superbet a urcat cinci locuri în ierarhia EGR, în timp ce Fortuna Entertainment Group, competitor local al Superbet, rămâne pe locul 12. Pentru anul 2023, compania românească vizează clasarea în primele zece cele mai puternice companii ale industriei mondiale de betting & gaming.

Cea mai influentă publicaţie a industriei globale de profil, EGR (eGaming Review) a lansat, la jumătatea lunii decembrie, EGR Power 50 – topul anual care cuprinde cele mai puternice 50 de companii din industria globală de betting & gaming.

Un singur loc desparte Grupul Superbet, cel mai mare operator de pariuri sportive din România, de topul celor mai puternice zece companii din lume, având în 2022 un salt de cinci locuri faţă de anul 2021 (locul 16) şi de 17 locuri faţă de 2020, când ocupa locul 28.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.