Suedezii cheltuie mai puțini bani. Vânzările cu amănuntul au înregistrat cea mai mare scădere din istorie

Vânzările cu amănuntul din Suedia au înregistrat în februarie cea mai mare scădere din istorie, în condiţiile în care inflaţia în creştere şi costurile tot mai mari ale creditelor continuă să afecteze cea mai mare economie din regiunea nordică, scrie Bloomberg.

Luna trecută, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 9,4% faţă de anul precedent, în urma unui declin al bunurilor de folosinţă îndelungată, potrivit datelor publicate miercuri de Statistics Sweden.

Consumatorii suedezi îşi diminuează cheltuielile pe fondul celei mai rapide inflaţii de bază din ultimii 30 de ani, agravată de o coroană slabă şi de creşterile continue ale ratelor dobânzilor de către banca centrală. Produsul intern brut a scăzut cu 0,5% în al patrulea trimestru, ceea ce sugerează că economia a intrat deja în recesiune, Ziarul Financiar.

„Actuala criză a inflaţiei pune în mod clar sectorul de retail sub o presiune tot mai mare”, a scris economistul Nordea, Gustav Helgesson, într-o notă adresată clienţilor. „Unele părţi ale sectorului de retail se află deja în recesiune. Raportul de astăzi ne întăreşte opinia potrivit căreia consumul privat se va contracta în acest an.”

Datele pentru luna februarie vin în completarea anunţurilor făcute la începutul acestei săptămâni de trei dintre cei mai importanţi comercianţi din Suedia, care au declarat că vor reduce preţurile, după ce inflaţia istorică a provocat cererea de plafonare a preţurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheltuieli #vanzari #Suedia #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.