Festivalul creditelor începe să ia avânt

După relaxarea continuă a politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei, băncile au început să ieftinească împrumuturile. În luna iunie 2023, Republica Moldova a înregistrat o creștere a volumului creditelor noi acordate cu 0,8% față de luna anterioară, conform datelor băncii centrale. Totalul creditelor noi acordate în această perioadă a atins suma de 4 117,2 milioane lei.

Din totalul creditelor noi, cea mai mare parte, adică 67,3%, au fost credite în moneda națională, însumând 2 771,1 milioane lei. Aceasta a reprezentat o creștere de 1,8% comparativ cu luna precedentă. Pe de altă parte, creditele în valută au alcătuit 32,7% din totalul creditelor noi acordate.

În ceea ce privește ratele medii ale creditelor, s-au înregistrat schimbări în funcție de moneda în care au fost contractate. Astfel, rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională a înregistrat o scădere de 0,75 puncte procentuale, ajungând la 12,61%. În același timp, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,34 puncte procentuale, atingând 6,36%.

În ceea ce privește termenele de acordare, creditele cu o durată între 2 și 5 ani au fost cele mai solicitate, reprezentând 58,7% din totalul creditelor acordate. În cadrul acestui segment, persoanele juridice au contractat 38,2% din totalul creditelor.

Societățile comerciale nefinanciare au înregistrat o creștere semnificativă în obținerea de credite noi, acestea contractând aproximativ 64,7% din totalul creditelor acordate în luna iunie 2023.

Pe de altă parte, persoanele fizice au contractat credite în valoare de 1 159,8 milioane lei, înregistrând o creștere de 1,6% față de luna precedentă. Din aceste credite, 79,8% au fost destinate consumului, iar majoritatea (791,0 milioane lei) au fost acordate în moneda națională pe termene de la 2 până la 5 ani.

Creditele imobiliare au reprezentat 19,3% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice, cu 83,2% din acestea fiind contractate în moneda națională.

În ceea ce privește ratele medii, creditele de consum acordate în moneda națională au înregistrat o scădere de 1,18 puncte procentuale, ajungând la 13,67%. În același timp, ratele medii la creditele în moneda națională pentru procurarea de imobile au scăzut cu 0,03 puncte procentuale, atingând 11,55%.

Comparativ cu luna precedentă, persoanele juridice au solicitat mai multe credite în moneda națională (+2,8%), în timp ce volumul creditelor în valută s-a diminuat cu 2,9%. Interesant de menționat este faptul că creditele atașate la cursul valutei au crescut de 3,4 ori.

În final, rata medie la creditele acordate persoanelor juridice în moneda națională s-a micșorat cu 0,62 puncte procentuale, ajungând la nivelul de 12,05%, în timp ce rata medie la creditele în valută s-a majorat cu 0,36 puncte procentuale, ajungând la 6,33%.

Aceste date reflectă evoluția creditelor în Republica Moldova în luna iunie 2023, arătând o creștere semnificativă a volumului de credite acordate, cu o atenție deosebită acordată creditelor în moneda națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consum #populație #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.