Scenariul incendiar al rușilor! Slusari: Nu exclud un preț de dumping pentru transformarea Găgăuziei în Transnistria

01 Nov. 2023, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Nov. 2023, 10:02 // Actual //  bani.md

Recentele afirmații ale bașcanului Gagauziei despre prețul redus al gazului, în valoare de 10 lei, au declanșat controverse aprinse, ridicând semne de întrebare privind proveniența și fezabilitatea acestei promisiuni. Membrii Consiliului Energocom și-au exprimat îngrijorarea cu privire la acest subiect sensibil, susținând că oferta are un puternic iz electoral și ridică întrebări semnificative legate de aplicabilitate.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, a evidențiat că prețul menționat de 10 lei per metru cub de gaz în Găgăuzia ridică mari semne de întrebare în legătură cu fezabilitatea și transparența ofertei. El a subliniat că această declarație pare a fi o tactică electorală, sugerând că populația ar putea fi expusă unor manevre politice și economice.

„Dacă consumatorii finali din UTA Gagauzia vor achita gaz la tariful de 10 lei, atunci apare mare întrebare referitor la proveniența acestui gaz. Scoateți din prețul final de 10 lei TVA, cheltuieli de transportare pănă la Moldova și pe teritoriul Moldovei, precum și cheltuieli de distribuire de la gazoductul de tensiune înaltă în gazoductele de tensiune medie și joasă. Sumar aceste cheltuieli sunt undeva 8,5 lei per m3. Reiese că prețul de achiziție a gazului ar fi de sub 100 dolari pentru 1000 m3. Așa preț nu EXISTĂ acum nicăieri în piață. Nici în Europa, nici măcar în Rusia. Nu poate nici o compania europeană să vândă gaz Găgăuziei cu 80 dolari. Nu exclud că așa preț de dumping enorm poate fi oferit de Gazprom în vederea transformării Gagauziei în Transnistria. Pentru restul Moldovei 800 dolari, pentru Gagauzia 80 , pentru Transnistria шара continuă! Este în spiritul politicii Kremlinului. Dar atunci bașcanul trebuie să spună tranșant acest lucru, fără balade despre compania europeană, și să explice cum gazul rusesc cu așa preț va ajunge în Găgăuzia”, a punctat membrul Consiliului Energocom.

Slusari a adus în discuție faptul că, odată ce sunt luate în considerare taxele suplimentare, cum ar fi TVA-ul și cheltuielile de transport și distribuție, prețul final pentru consumatorii din Găgăuzia ar putea fi similar cu tariful actual practicat, subminând astfel promisiunea de preț redus.

În plus, el a atras atenția asupra posibilității ca această ofertă să aibă legături cu presiuni politice, sugerând că prețul extrem de redus ar putea servi anumitor interese politice mai degrabă decât interesele reale ale populației. Slusari avertizează asupra riscului ca aceste manevre să submineze încrederea publică în sistemul politic și economic al regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.