Justiția, corupția de dezoligarhizarea, sunt trei elemente de care va ține cont Comisia Europeană și va face o evaluare actualizată până în martie anul viitor, a declarat în cadrul unui club de presă Iulian Groza, directorul IPRE.
„Este vorba de doi indicatori critici, care vizează asigurarea unui progres pe dimensiunea veting în cazul numiri judecărilor la CSJ. Până în martie trebuie să existe un mecanism concert. Iar al doilea vizează numirea unui Procuror general”, a explicat Groza.
Un alt domeniu, potrivit directorului IPRE, la care va atrage atenție Comisia Europeană este anticorupția. „Este vorba de capacitatea instituțiilor în lupta cu corupția. Procuratura Anticorupție va trebui să aibă un buget separat care va trebui votat de Parlament. Iar pe domeniul luptei cu corupția vor trebui create instrumente pentru creșterea eficienței”.
„La capitolul dezoligarhizare este nevoie de implementarea planului de dezoligarhizare. Un plan care a fost adopt de către autorități pentru mai multe instituții care să demonstreze limitarea grupurilor de interese în viața politică a țării. În martie comisia va da o apreciere cu privire la implementarea mecanismului”, a mai spus Groza.
Directorul IPRE a precizat că Moldova primește semnale destul de bune de la UE, în condițiile în care nu are niciun subiect bilateral de rezolvat cu vreun stat comunitar. Or, decizia Consiliului European cu privire la lansarea negocierilor se va baza pe analiza Comisiei Europene.
Republica Moldova şi Ucraina au primit statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană în vara anului trecut, iar următoarea etapă în drumul către UE ar fi începerea negocierilor de aderare şi îndeplinirea unor condiţii-cheie stabilite de UE.
Negocierile de aderare a unei ţări la UE durează de obicei ani de zile, până când candidaţii îndeplinesc criteriile juridice şi economice extinse pentru a adera.
Pentru începerea negocierilor propriu-zise de aderare, Chişinăul trebuie să îndeplinească nouă recomandări formulate anul trecut de Comisia Europeană. Domeniile vizate sunt justiţia, combaterea corupţiei şi crimei organizate, dez-oligarhizarea, reforma administraţiei publice şi a serviciilor publice, managementul finanţelor publice, consolidarea rolului societăţii civile în procesele decizionale şi protejarea drepturilor omului. După un an, Chişinăul a îndeplinit trei din cele nouă recomandări, potrivit unui raport intermediar din vara 2023, care constata că Moldova şi-a făcut cel mai bine temele, potrivit Europa Liberă. Comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că Moldova a făcut progrese importante în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului, dar rămâne restantă pe domeniul justiţiei.
