Reformele din sănătate ale ministrei Nemerenco, praf în ochii populației! O rezidentă le-a făcut praf

Într-o postare amplă pe platforma Facebook, rezidenta în medicină Alina Istrate a adus în atenție o serie de provocări și dezamăgiri cu care se confruntă tinerii specialiști în domeniul medical din Republica Moldova. Aceasta și-a exprimat nemulțumirea față de diverse aspecte precum discriminarea de gen, presiunea din partea profesorilor, corupția, condițiile de studiu și muncă precare și o serie de practici nedrepte din sistemul medical.

Printre problemele semnalate se numără discriminarea de gen, ponegreală de la profesori, corupție, nepăsare, hărțuire, și presiunea constantă care duce la burnout. Alina Istrate a criticat și condițiile de studiu precare, precum lecțiile în holurile spitalelor și vestiarele în cazangerie.

„Puteți să organizați proiecte, conferințe, ateliere bine sponsorizate, atât timp cât studenții fac lecții în holurile spitalelor și cu vestiarul în cazangerie! Puteți să motivați cu salarii și majorări, însă până când salariu unui medic nu va depăși salariu unui lucrător la zi, nu avem cu ce ne lăuda. Puteți oferi un loc de muncă și studii unui rezident, însă fără a pune accent și a crea condiții de a studia specialitatea, nu doar scrierea de fișe medicale, de zilnice și gărzi NEPLĂTITE!”, a punctat rezidenta.

Rezidenta spune că rare ar vrea să menționez și despre locurile de rezidențiat care sunt foarte ,,cinstite” și (ne)corupte, când la unele specialități se oferă doar trei locuri, dar pe parcurs se mai nasc patru locuri (evident pentru stele). La fel să menționez și despre ceea că nu poți figura de două ori în borderouri de rezidențiat și dacă nu dă doamne nu te-ai regăsit în specialitatea ta atunci taci și acceptă, și mergi mai departe..

.. și despre transferurile care la muritorii de rând se refuză, dar la fiicele și feciorii de oameni mari se acceptă! Am uitat să punctez despre sumele cerute pentru transfer!

„Despre necesitatea să-ți iai un an academic din motive medicale în perioada studiilor de rezidențiat, dar trebuie să treci zeci de comisii medicale.. sau altă variantă sugerată: ,,mai bine menționezi că ești sărac în cerere și că ai nevoie să pleci peste hotare pentru a face bani, altfel cererea ta nu este acceptată”. Despre locurile de muncă rezervate încă din perioada studenției (sfat pentru studenți). Despre cum ți se dă un loc de muncă după cei trei ani de rezidențiat, în baza contractului trilateral, care la momentul semnării nu este completat și semnat (nici măcar nu îți dau o copie a contractului) și ulterior când mergi să te angajezi ,,după așa numita ,,repartizare”, îți spune că noi nu avem nevoie de medici alergologi, ce să facem cu voi, totul este ocupat”, mai spune Alina Istrate.

Rezidenta se întreabă retoric. Pentru ce au mai fost scoase aceste locuri de muncă? Cum credeți că ne simțim noi când auzim așa cuvinte din prima zi? Care-i sensul obligării de a lucra acești 3 ani în folosul statului? Motivați tinerii specialiști cu suma unică de 120.000 lei pentru a pleca în zonele rurale, inclusiv în suburbiile mun. Chișinău și Bălți, dar pe cei rămași în orașe cu ce-i motivați? Credeți că sunt mai bogați, fac mai mulți bani, nu achită chirie, oare nu constituie acest fapt o descriminare?

„În timpul repartizării pe loc de muncă, doamna Ministru a menționat că sunt oameni care fac naveta Bruxelles – Paris săptămânal, mă scuzați dar mai bun exemplu pentru a ne motiva nu s-a găsit (naveta Chișinău-Basarabeasca nu sună așa promițător). Sunt sigură că cei ce fac naveta peste hotare, nu merg să facă focul în sobe și să-și aducă apă de la fântână. Da, probabil este un iz de pesimism și mai multă dezamăgire în cuvintele mele, însă realitatea este cu totul alta. Eu doar vreau ca să nu ne ascundem după deget, să nu ne amăgim și să spunem că: da, este rău, este dezamăgitor, nu este ideal, se produc mici schimbări, dar sistemul medical este DEFECT! Investești 9 ani din viața ta, care nu au fost ușori (doar cei trecuți prin medicină vor înțelege), pentru ca în final să nu știi unde s-o apuci… Acest text nu duce un mesaj de atac politic, scriu asta pentru că așa mereu a fost, spre a motiva pe toți ce fac parte din sistemul medical să iasă și să vorbească, doar toți știm cât de inhibați suntem, cât de fricoși (că nu dă doamne să ne demoleze zona de confort și să ne afecteze într-un oarecare mod)”, ăși încheia postarea rezidenta Alina Istrate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Nemerenco #reforma #minister

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.