Economia gâfâie! Scădere de 0,4% în nouă luni

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a anunțat că în trimestrul III al anului 2023, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere semnificativă, de 2,6% pe serie brută și 3,4% pe serie ajustată sezonier față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, pe întreaga perioadă ianuarie-septembrie 2023, PIB-ul a înregistrat o descreștere modestă de 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Estimările arată că PIB-ul pentru trimestrul III 2023 a atins suma de 80,5 miliarde de lei, la prețuri curente de piață, în creștere reală cu 2,6% față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, pe serie ajustată sezonier, PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,8% comparativ cu trimestrul II 2023. PIB-ul estimat pentru ianuarie-septembrie 2023 a însumat 214,4 miliarde lei, în descreștere, în termeni reali, cu 0,4% față de ianuarie-septembrie 2022

Activitățile care au generat, în nouă luni, o influență pozitivă asupra creșterii economice includ sectorul agriculturii, silviculturii și pescuitului, sănătatea și asistența socială, informațiile și comunicațiile, tranzacțiile imobiliare, și activitățile de cazare și alimentație publică. În mod deosebit, agricultura a contribuit semnificativ, generând o creștere a PIB-ului cu 2,3%, cu o pondere de 7,2% la formarea PIB.

În contrast, activități precum comerțul cu ridicata și cu amănuntul, industria prelucrătoare, construcțiile și producția și furnizarea de energie electrică și termică au înregistrat scăderi, afectând negativ evoluția PIB-ului.

Când vine vorba de categoriile de utilizări ale PIB-ului, descreșterea principală în ianuarie-septembrie 2023 a fost atribuită consumului final al gospodăriilor populației, cu o pondere de 85,1% la formarea PIB și o scădere de 3,3%. De asemenea, formarea brută de capital a cunoscut o descreștere de 1,6%.

Un aspect pozitiv a fost exportul net de bunuri și servicii, care a generat o creștere semnificativă a PIB-ului cu 4,8%, ca rezultat al creșterii exporturilor și reducerea importurilor.

De asemenea, impozitele nete pe produs au contribuit la descreșterea PIB-ului cu 1,0%, cu o pondere de 13,9% la formarea PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recesiune #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să reducă deficitul bugetar și, în același timp, să păstreze investițiile publice, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, finanțele publice se află într-o perioadă dificilă, iar statul ajunge să se bazeze tot mai mult pe împrumuturi interne, care sunt mai scumpe.

Expertul afirmă că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei. Pentru 2026, deficitul bugetar este estimat la aproape 21 de miliarde de lei, echivalentul a circa 5,5% din PIB. Guvernul și-a propus să readucă deficitul sub pragul de 3%, ceea ce ar necesita, potrivit lui Ioniță, o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.

„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a declarat economistul.

O problemă tot mai mare o reprezintă costurile de finanțare. Cheltuielile statului pentru plata dobânzilor au ajuns de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

Ioniță atrage atenția că Moldova se împrumută tot mai mult de pe piața internă. În acest an, dobânzile pentru împrumuturile interne sunt estimate la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a spus expertul.

Și datoria publică a crescut semnificativ, de la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2019 la 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru din 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar în trimestrul al doilea ar fi depășit 150 de miliarde.

Potrivit lui Ioniță, problema este și durata foarte scurtă a împrumuturilor. În Moldova, durata medie este de aproximativ 260-270 de zile, în timp ce statele dezvoltate se împrumută, de regulă, pe perioade mult mai lungi.

Expertul consideră că soluția nu poate fi doar majorarea taxelor și recomandă creșterea finanțării externe nerambursabile. În ultimii cinci ani, granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, însă în 2025 ponderea lor a coborât la 1,3%, iar pentru prima jumătate a lui 2026 nivelul anualizat este estimat la doar 0,6% din PIB.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală. Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că reducerea deficitului trebuie combinată cu investiții publice și atragerea unor credite externe mai avantajoase, pentru a reduce presiunea exercitată de împrumuturile interne asupra bugetului.