Criză de forță de muncă in Israel! Țara sfântă vrea să aducă muncitori inclusiv din Republica Moldova

03 Ian. 2024, 17:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Ian. 2024, 17:20 // Actual //  bani.md

Israelul intenționează să aducă aproximativ 70.000 de muncitori străini din China, India și din alte țări, inclusiv din Republica Moldova, pentru a-și stimula sectorul construcțiilor, care a fost în mare parte înghețat după atacul Hamas din 7 octombrie, a relatat presa, citând un oficial guvernamental, informează Reuters.

Yehuda Morgenstern, directorul general al Ministerului Construcțiilor și Locuințelor, a declarat pentru cotidianul financiar Calcalist că un plan de creștere a cotei de muncitori străini în construcții de la 50.000 la 70.000 va fi aprobat de guvern în zilele următoare.

În noiembrie, cota a fost majorată deja de la 30.000 la 50.000 pentru a ajuta sectorul locuințelor, care suferă de lipsă de forță de muncă de când aproximativ 80.000 de muncitori palestinieni au primit interdicție de a mai intra în Israel în urma atacului Hamas asupra Israelului.

„Există un deficit în sectorul forței de muncă. Din acest motiv, ritmul de construcție per clădire în Israel a crescut la 34 de luni, de la 30 în 2021 și 27 de luni în 2014”, a declarat Morgenstern.

Aproximativ 20.000 de muncitori străini, a spus Morgenstern, vor fi aduși fără acorduri bilaterale cu țările de origine. În total, muncitorii vor veni din China, India, Sri Lanka și Republica Moldova, a spus el, 10.000 fiind așteptați să sosească chiar în primul trimestru.

Chiar dacă cei 80.000 de muncitori palestinieni absenți în prezent s-ar întoarce, pentru sectorul imobiliar ar fi benefic să aibă muncitori străini suplimentari, deoarece timpul de construcție a locuințelor continuă să crească, a arătat Morgenstern.

Ministerul, a mai spus el, a recomandat, de asemenea, admiterea a aproximativ 10.000 de palestinieni pentru proiecte de infrastructură în afara orașelor israeliene și în coordonare cu primarii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.