Ce spune un deputat despre perchezițiile de ieri de la CFM? Reacția PCCOCS

Deputatul Platformei „DA”, Alexandru Slusari susține că are informații despre perchezițiile efectuate, ieri, de PCCOCS la Întreprinderea de Stat Calea Ferată a Moldovei.

Potrivit lui Alexandru Slusari, oamenii legii au descins la fostul director al întreprinderii, Iurie Topală, dar și la fostul vicedirector CFM, Grigore Condurachi.

Despre asta, parlamentarul a scris pe Facebook.

„Azi au fost efectuate perchezițiile la domiciliile și oficiile lui Iurie Topala (ex-director CFM), Grigore Condurachi (ex-vicedirector CFM și favoritul lui Dodon pentru ultimul concurs la șefia Căii Ferate), precum și la oficiile companiilor de expediție, ce aparțin: Pirlog M., Objelianskaia I., Godzin V., Balan D., Mitu E., etc. implicați în deturnarea a circa 300 mln. lei a patrimoniului întreprinderii de stat CFM prin intermediul companiilor offshore, în perioada anilor 2015-2019, când Plahotniuc controla Calea Ferată”, a scris Slusari.

De asemenea, deputatul susține că, în urma perchizițiilor la unele persoane au fost găsite 3 mln lei și circa 100 mii de euro.

Solicitați de Realitatea.md, reprezentanții PCCOCS nu ne-au putut confirma și nici infirma cele scrise de Alexandru Slusari.

Potrivit purtătorului de cuvânt al instituției, Emil Gaitur, autoritatea pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale nu va comenta declarațiile publice ale unor actori politici emise în perioadă electorală, dar va continua investigațiile pe dosar.

Mai mult, Gaitur a mai declarat că investigațiile pe dosar sunt în plină desfășurare, iar amănunte vor fi furnizate la etapa în care vor deveni disponibile date de impact social major, în măsura în care acestea nu ar afecta caracterul obiectiv al anchetei.

#deputat #PCCOCS #CFM #Perchezitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.