Jocurile de culise de la aeroport, date peste cap de Curtea Constituțională! Amendamentul lui Marian aruncat la gunoi

Înalta Curtea a declarat neconstituțional amendamentul deputatului Radu Marian care prevede extinderea termenului de la 3 la 5 ani pentru darea în chirie a spațiilor comerciale.

Sesizarea a fost depusă de către deuptații BCS Oleg Reidman, Said-Muhmat Amaev, Grigore Novac, Vladimir Odnostalco, Fiodor Gagauz, Constantin Starîș și de dnele Alla Darovannaia, Tatiana Cunețchi, Adela Răileanu, Diana Caraman.

Deputatul Marian a recunoscut ulterior după aprobarea proiectului de lege că: „Scopul de includere a aeroportul în lista companiilor nepasibile privatizării este mai degrabă legat de licitația care a avut loc și care nu s-a soldat cu succes. Este vorba de darea în chirie a spațiilor comerciale. Pentru bunurile care nu sunt în această listă, termenul de dare în chirie este de 3 ani și este foarte scurt pentru mulți agenți economici și ca să extindem potențialul unei noi licitației să avem mai mulți candidați să fie mai atractivă licitația venim cu acest amendament și din momentul includerii aeroportului în lista bunurilor nepasibile privatizării vom avea mi multă flexibilitate ca să nu avem situația de la primele două licitații”.

Urmare a deciziei CC, cea de a treia licitație cu privire la darea în chirie a spațiilor comerciale care urma să aibă loc la sfârșitul lunii iunie ar putea fi anulată.

Ultima dată, licitația cu privire la închirierea spațiilor comerciale de la Aeroportul Chișinău a eșuat în luna aprilie, în condițiile în care a participat doar o singură companie – Lagardere.

După anularea primei licitații, ministrul Infrastructurii Andrei Spânu declara că dacă va participa doar o singură companie, acesta ar putea fi declarată câștigătoare.

Amintim că prima licitație de închiriere a spațiilor comerciale de la Aeroport a fost anulată, deoarece s-au înregistrat doar doi pretendenți, număr considerat insuficient. Ulterior, în data de 25 martie, Agenția Proprietății Publice a prelungit termenul de depunere a dosarelor pentru participarea la a doua licitație, după ce în concurs s-a înscris doar o companie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marină #amendament #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.