“Securitatea națională”: De ce este acuzat de fapt Kaspersky în Statele Unite?

Evgheni Kaspersky, fondator și CEO al companiei omonime, este acuzat că este apropiat de serviciile secrete ruse și că a fost format la Școala Superioară a KGB. El este cu siguranță principala temere a americanilor, scrie BFM TV.

Un anunț „bombă”: joi, administrația lui Joe Biden a interzis companiei ruse de securitate cibernetică Kaspersky să își vândă produsele peste Atlantic.

Această multinațională rusă, unul dintre liderii în domeniul instrumentelor de securitate IT, furnizează antivirus, anti-spyware, anti-spam și alte produse pentru mai mult de 400 de milioane de utilizatori și 270.000 de companii din întreaga lume.

Deși este foarte popular în Statele Unite, administrația Biden nu este de aceeași părere. Pentru aceasta din urmă, este în joc „securitatea națională”, relatează CNN. Concluzia unei lungi anchete a americanilor.

Ceea ce i se impută gigantului rus este în primul rând presupusa sa apropiere de Kremlin. Fondatorul și CEO-ul său, Evgheni Kaspersky, este absolvent al Școlii Superioare KGB (înainte ca aceasta să fie desființată în noiembrie 1991). Aceeași școală care pregătește spioni ruși pentru FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei).

A devenit apoi inginer la Ministerul rus al Apărării. În 2012, Wired a evocat posibilitatea ca Evgheni Kaspersky să fi păstrat „legături strânse cu serviciile de securitate ruse”. Trei ani mai târziu, Bloomberg l-a acuzat chiar că a împărtășit datele colectate de compania sa cu FSB.

Relații cu FSB?

În 2018, Olanda a arătat cu degetul spre Kaspersky pentru spionaj cibernetic în numele Moscovei. Guvernul olandez a decis să interzică toate tehnologiile Kaspersky din infrastructura sa IT.

Evgheni Kaspersky a negat întotdeauna aceste acuzații și pledează pentru respectarea strictă a normelor de securitate a datelor personale.

La rândul său, compania sa afirmă că nu se implică în activități care amenință securitatea națională a SUA și subliniază contribuțiile sale la protecția împotriva diferiților actori amenințători care vizează interesele SUA și ale aliaților acestora.

Aceasta critică ferm această decizie a Statelor Unite, susținând că se bazează pe climatul geopolitic actual.

Kaspersky a primit permisiunea de a continua anumite operațiuni în SUA, inclusiv furnizarea de actualizări antivirus, până la 29 septembrie, pentru a minimiza perturbările pentru consumatorii și întreprinderile din SUA și pentru a le da timp să găsească alternative adecvate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acuzatii #Kaspersky #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi