“Securitatea națională”: De ce este acuzat de fapt Kaspersky în Statele Unite?

Evgheni Kaspersky, fondator și CEO al companiei omonime, este acuzat că este apropiat de serviciile secrete ruse și că a fost format la Școala Superioară a KGB. El este cu siguranță principala temere a americanilor, scrie BFM TV.

Un anunț „bombă”: joi, administrația lui Joe Biden a interzis companiei ruse de securitate cibernetică Kaspersky să își vândă produsele peste Atlantic.

Această multinațională rusă, unul dintre liderii în domeniul instrumentelor de securitate IT, furnizează antivirus, anti-spyware, anti-spam și alte produse pentru mai mult de 400 de milioane de utilizatori și 270.000 de companii din întreaga lume.

Deși este foarte popular în Statele Unite, administrația Biden nu este de aceeași părere. Pentru aceasta din urmă, este în joc „securitatea națională”, relatează CNN. Concluzia unei lungi anchete a americanilor.

Ceea ce i se impută gigantului rus este în primul rând presupusa sa apropiere de Kremlin. Fondatorul și CEO-ul său, Evgheni Kaspersky, este absolvent al Școlii Superioare KGB (înainte ca aceasta să fie desființată în noiembrie 1991). Aceeași școală care pregătește spioni ruși pentru FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei).

A devenit apoi inginer la Ministerul rus al Apărării. În 2012, Wired a evocat posibilitatea ca Evgheni Kaspersky să fi păstrat „legături strânse cu serviciile de securitate ruse”. Trei ani mai târziu, Bloomberg l-a acuzat chiar că a împărtășit datele colectate de compania sa cu FSB.

Relații cu FSB?

În 2018, Olanda a arătat cu degetul spre Kaspersky pentru spionaj cibernetic în numele Moscovei. Guvernul olandez a decis să interzică toate tehnologiile Kaspersky din infrastructura sa IT.

Evgheni Kaspersky a negat întotdeauna aceste acuzații și pledează pentru respectarea strictă a normelor de securitate a datelor personale.

La rândul său, compania sa afirmă că nu se implică în activități care amenință securitatea națională a SUA și subliniază contribuțiile sale la protecția împotriva diferiților actori amenințători care vizează interesele SUA și ale aliaților acestora.

Aceasta critică ferm această decizie a Statelor Unite, susținând că se bazează pe climatul geopolitic actual.

Kaspersky a primit permisiunea de a continua anumite operațiuni în SUA, inclusiv furnizarea de actualizări antivirus, până la 29 septembrie, pentru a minimiza perturbările pentru consumatorii și întreprinderile din SUA și pentru a le da timp să găsească alternative adecvate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acuzatii #Kaspersky #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.