OPEC avertizează: Cererea globală de petrol, în cădere liberă pentru 2024 şi 2025

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi-a înrăutăţit estimarea privind creşterea cererii globale de petrol în 2024 şi în 2025, reflectând datele primite până acum în acest an, transmite Reuters.

Este a doua revizuire în scădere a estimărilor OPEC, ceea ce arată dificultăţile cu care se confruntă OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) în echilibrarea pieţei. Săptămâna trecută, oficialii OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) au decis să amâne majorarea producţiei, după ce cotaţia ţiţeiului a atins cel mai redus nivel din 2024.

În raportul său lunar, OPEC a informat că se aşteaptă ca pe plan global cererea de petrol să urce cu 2,03 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024 (faţă de un nivel de 2,11 previzionat luna trecută) şi cu 1,74 milioane bpd în 2025 (de la 1,78 milioane bpd în august).

De asemenea, OPEC a înrăutăţit estimările privind majorarea cererii din China, a doua economie mondială, la 650.000 bpd în 2024 (faţă de un nivel de 700,000 bpd previzionat în august). Dificultăţile economice şi trecerea la combustibili mai curaţi afectează consumul în China, a apreciat OPEC.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului se tranzacţiona sub 71 dolari, cel mai scăzut nivel din martie 2023, după publicarea raportului.

În acest an cererea de petrol ar urma să fie peste media istorică de 1,4 milioane de barili pe zi înregistrată în 2019, înaintea pandemiei, care a dus la scăderea utilizării de combustibili. OPEC se aşteaptă în 2024 la o creştere a economiei mondiale de 3% şi în 2025 la un avans de 2,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cerere #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confiscarea rezervelor rusești înghețate este legală, afirmă comisarul european pentru economie

Confiscarea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru a sprijini Ucraina este în conformitate cu dreptul internațional, a declarat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis. Oficialul a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să adopte această măsură, argumentând că „agresorul trebuie să răspundă pentru daunele provocate”.

„Există un principiu bine stabilit în dreptul internațional conform căruia agresorul poartă responsabilitatea pentru daunele cauzate. Prin urmare, trebuie să găsim modalități de a obliga Rusia să plătească pentru distrugerile provocate Ucrainei”, a afirmat Dombrovskis. Acesta a cerut analizarea și elaborarea tuturor opțiunilor posibile pentru implementarea acestei măsuri.

Asigurări privind baza juridică

Dombrovskis a menționat că confiscarea trebuie să fie „fundamentată juridic” pentru a rezista unor eventuale contestații în instanță. El a adăugat că înghețarea activelor rusești a reprezentat deja un pas important și a respins temerile legate de riscurile pentru stabilitatea financiară a UE.

Conform Bloomberg, Serviciul European de Acțiune Externă efectuează evaluări noi privind riscurile financiare și economice asociate confiscării activelor rusești. Discuțiile au primit un nou impuls pe fondul temerilor că SUA ar putea reduce sprijinul financiar pentru Ucraina după inaugurarea președintelui ales Donald Trump.

După invazia Rusiei în Ucraina, țările occidentale au blocat active rusești în valoare de aproximativ 280 de miliarde de euro. Până în prezent, doar veniturile generate de aceste fonduri – estimate la 3-5 miliarde de euro anual – au fost utilizate pentru sprijinirea Ucrainei.

Țările G7 au convenit anterior asupra unui împrumut de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, care urma să fie rambursat din veniturile provenite din activele rusești. În cadrul acestui acord, SUA și UE ar fi urmat să contribuie cu câte 20 de miliarde de dolari, iar restul de 10 miliarde să fie acoperite de Marea Britanie, Japonia și Canada.

Președintele rus Vladimir Putin a calificat orice încercare de confiscare a activelor rusești drept „furt” și a avertizat că astfel de acțiuni nu vor rămâne fără răspuns din partea Rusiei.

Decizia de confiscare a activelor rusești continuă să fie un subiect controversat, dar liderii UE consideră că măsura este esențială pentru sprijinirea eforturilor de reconstrucție a Ucrainei.