Anatol Şalaru: Preşedintele Moldovei nu are atribuţie să declare război şi nici să trimită armata în Transnistria

Atribuțiile președintelui Moldovei sunt limitate în domeniul Apărării, susține fostul ministru Anatol Şalaru, deşi mai mulți candidați pentru funcția de şef al statului vorbesc despre asigurarea păcii şi evitarea unui pretins război. Ex-oficialul a precizat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, difuzată la RLIVE TV, că „Maia Sandu nu poate declara război nimănui” și nici nu poate trimite trupele în Transnistria, dacă așa-numita armată de acolo va încerca să recurgă la destabilizări.

Șalaru a mai precizat că acțiunile referitoare la Apărare sunt de competența Parlamentului. În același timp, în opinia sa, orice situație în care Moldova se va pomeni în război ar fi dacă Rusia ne atacă.

„Toată propaganda lor este destinată oamenilor care nu au capacitate de a gândi. Dacă mă întreabă pe mine dacă Republica Moldova se pregătește de război, trebuie să mă întrebe sau eu să întreb: Ce fel de război? De apărare? Da, dacă Rusia vrea să atace Republica Moldova, trebuie să ne pregătim de acest război. În rest, în ce fel de război ne poate atrage Maia Sandu? Să meargă să ajute armata ucraineană împotriva Rusiei? Nu va face niciodată, pentru că suntem stat neutru. Maia Sandu nu a permis tranzitarea unor haine antiglonț pe teritoriul Republicii Moldova spre Ucraina.

Maia Sandu nu are competența de a declara război. Nu are competența de a trimite armata nici împotriva Transnistriei, dacă armata din Transnistria vrea să ne atace, pentru că Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova. Doar Parlamentul poate lua această decizie. (…)”, a conchis fostul șef al Apărării Moldovei.

După ce Rusia a atacat Ucraina în februarie 2022, Republica Moldova a devenit ținta propagandei, mai mulți actori pro-ruși invocând faptul că țara s-ar pregăti de război. Autoritățile și experții au infirmat de mai multe ori falsuri apărute în spațiul public și au punctat că unicul pericol sunt destabilizările și atacurile hibride.

În februarie 2023, șefa statului anunța despre dejucarea unei lovituri de stat, care ar fi fost pregătită de forțe pro-ruse. Un an mai târziu, în spațiul public apăruse informații despre congresul de la Tiraspol, vehiculându-se că liderii separatiști ar urma să ceară aderarea la Rusia. Într-un final, aceștia s-au limitat la o declarație, prin care cereau sprijin de la Moscova.

Pe de altă parte, după începutul agresiuni ruse în Ucraina, în spațiul public s-a vehiculat mult despre faptul că dacă trupele ruse ajung la Odesa, Republica Moldova riscă să fie atacată. Totodată, în decembrie 2023 autoritățile de la Chișinău au achiziționat un radar, pentru a identifica obiectele periculoase care ne încalcă spațiul aerian.

#salaru #alegeri #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ocupă locul 70 din 178 de țări în clasamentul global al statelor cu cei mai mulți cetățeni plecați peste hotare, potrivit unei analize realizate de Visual Capitalist, pe baza datelor Departamentului ONU pentru Afaceri Economice și Sociale. Conform estimărilor pentru 2024, aproximativ 864 de mii de moldoveni trăiau în afara țării, ceea ce înseamnă că circa 28,5% din populația Republicii Moldova se aflau peste hotare. În clasament, Moldova este poziționată între Nicaragua, aflată pe locul 69, cu puțin peste 900 de mii de emigranți, și Croația, care ocupă locul 71, cu aproximativ 826 de mii de cetățeni plecați.

Primele poziții ale topului sunt dominate de statele cu populații foarte mari. India se află pe locul 1, cu peste 18 milioane de cetățeni stabiliți în străinătate, urmată de China (locul 2, 11,7 milioane) și Mexic (locul 3, 11,6 milioane). Ucraina ocupă locul 4, cu aproximativ 9,8 milioane de emigranți, iar Rusia se situează pe locul 5, cu peste 9,1 milioane de cetățeni care trăiesc în afara granițelor. România apare mult mai sus decât Moldova, pe locul 14 la nivel mondial, cu circa 4,58 milioane de români stabiliți peste hotare.

La polul opus al clasamentului se află statele cu cele mai mici diaspore din lume, în special microstate și țări insulare, unde numărul absolut al emigranților este foarte redus. Ultimele poziții sunt ocupate de teritorii precum Tuvalu, Nauru, Palau, San Marino sau Monaco, unde doar câteva mii sau chiar sute de persoane trăiesc în afara țării de origine, în principal din cauza populației totale foarte mici.

La nivel global, datele arată că peste 280 de milioane de persoane trăiesc în prezent în afara țării în care s-au născut, iar primele cinci state din clasament concentrează aproximativ o cincime din totalul emigranților din lume. Deși țările mari domină topul numeric, analiza arată că statele mici ies în evidență atunci când emigrația este raportată la populație, unele dintre ele având chiar peste jumătate dintre cetățeni stabiliți în afara granițelor.