A explodat bomba despre pensii! Patru angajați muncesc pentru șase pensionari și doi bugetari

În Republica Moldova, situația economică se agravează pe fondul unei distribuții inechitabile a resurselor de muncă și a obligațiilor sociale. Conform datelor recente, doar 400.000 de angajați din sectorul real susțin financiar 600.000 de pensionari și 200.000 bugetari. Aceasta înseamnă că patru angajați din sectorul real trebuie să asigure pensiile și salariile a opt persoane dependente de bugetul public.

„Convențiile internaționale stipulează că statul trebuie să asigure o bătrânețe decentă cetățenilor săi. În Uniunea Europeană, acest principiu este respectat, garantându-se pensionarilor aproximativ 40% din veniturile salariale pierdute. De exemplu, pentru un salariu mediu de 12.500 de lei, pensia ar trebui să fie de aproximativ 5.000 de lei. În condițiile unui salariu mediu de 14.500 de lei în anul 2024, pensia ar trebui să ajungă la 6.500 de lei”, a explicat economistul Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Fără protocol”, difuzată și la Rlive TV.

Cu toate acestea, Republica Moldova nu a semnat această convenție internațională, spre deosebire de România, care a aderat în 2009, și Rusia, care a semnat în 2019. Acest lucru reflectă incapacitatea Moldovei de a garanta un trai decent pentru pensionarii săi.

Ioniță spune că deficitul bugetului asigurărilor sociale este de 40%, adică aproximativ 12 miliarde de lei. „Acești bani, care ar trebui să fie destinați pentru infrastructură, educație și apă canalizare, sunt acum folosiți pentru a acoperi necesitățile sistemului de pensii”.

„Pentru a reduce discrepanța dintre pensionari și salariați, este esențială creșterea numărului de angajați în sectorul real. Această măsură ar putea stabiliza sistemul de pensii și ar contribui la dezvoltarea economică a țării”, a punctat Ioniță.

Sistemul de pensii din Republica Moldova funcţionează în baza schemei sistemului solidar de pensii (Pay As You Go). Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții în fondul de pensii, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat. În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei 60 de ani și șase luni.

Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie. Astfel, aceștia primesc pensie în jur de 10 ani după ce ies din activitate.

Ultimele date statistice relevă că în 2023, în Republica Moldova erau 675,6 mii pensionari, adică cu 303 persoane mai puţine decât acum un an. Potrivit datelor CNAS, majoritatea covârşitoare a pensionarilor (529,4 mii persoane) primesc pensie pentru limită de vârstă (în medie circa 3.680 lei), iar 99,3 mii – pensie de invaliditate (2.446 lei). Cele mai mari pensii – peste 14.631 de lei – le au „anumite categorii de lucrători ai aviaţiei civile” (448 de persoane).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comentariul expertului WatchDog.MD, Andrei Curăraru, despre campania de dezinformare pornită de agenții Kremlinului în urma declarației șefului Delegației UE în Moldova, Janis Mazeiks.

„Departe de a încerca să comentăm ceea ce zic diplomații despre vânzarea terenurilor agricole în Uniunea Europeană, simțim obligația de a preveni panică inutilă. Va fi „pământul vândut forțat străinilor” ca „preț” al integrării europene? Răspunsul e pe cât se poate de simplu. Vedeți hoarde de străini care să cumpere terenuri agricole în România sau Bulgaria? S-au transformat țările din Europa Centrală și de Est în ferme străine? Nu. Pentru că au negociat corect și au asigurat că investițiile în agricultură să vină în folosul țării și satelor unde vin.

România. Exemplul perfect că nu se vinde tot străinilor odată ce intri în UE. După aderare, au avut 7 ani de interdicție totală pentru vânzarea terenurilor agricole către străini. După aceea, da, străinii au putut cumpăra, dar cu reguli stricte. Trebuie să fii rezident timp de 5 ani, să desfășori activități agricole același termen și să ai 75% din venituri din agricultură.

Ungaria. O țară care a stabilit în Constituție că străinii nu au acces la pământurile agricole. Doar fermierii locali și din UE care îndeplinesc niște criterii stricte pot cumpăra teren. Fără șanse dacă nu sunt rezidenți de cel puțin 3 ani și activi în agricultură.

Polonia. A blocat vânzările către străini timp de 14 ani (!) după ce a intrat în UE, iar acum chiar și cei care pot cumpăra trebuie să locuiască acolo cel puțin 5 ani și să se apuce de agricultură.

Letonia. Cetățenii non-UE nu pot cumpăra deloc terenuri agricole, iar cei din UE trebuie să fie rezidenți permanenți și să treacă un test de limbă. Se pare că trebuie să știi mai mult decât cum să ari un câmp dacă vrei să cumperi teren în Letonia.

Croația. Ultima țară care a intrat în Uniune. Au avut un moratoriu de 10 ani, timp în care nimeni din afara țării nu putea cumpăra teren. După asta, s-au deschis piața, dar cu aprobări speciale de la Ministerul Agriculturii. Pot fi procurate 10 hectare de către persoane fizice rezidente și până la 100 hectare de către persoane juridice rezidente. Nu pot fi procurate pășuni și păduri.

Acum, să revenim la noi. Moldova nu va fi obligată să facă nimic ce nu e în interesul nostru național. Vom negocia dur și inteligent, exact așa cum au făcut celelalte țări. Nu va veni nimeni să ne dicteze cum să ne vindem pământul, pentru că fiecare țară din UE și-a protejat fermierii și a negociat condiții personalizate.

Dacă ne uităm la România, Polonia sau Croația, nu vedem nicio invazie de cumpărători străini care să fi preluat terenurile agricole. Așa va fi și pentru noi: cu reguli clare, cu garanții pentru agricultori și cu grijă pentru ceea ce contează cu adevărat – viitorul nostru comun”.

Andrei Curăraru, expert WatchDog.MD