A început strângerea orzului: câmpurile arată bine, așteptările sunt mari, dar depinde cum va decurge recoltarea

În Republica Moldova a început recoltarea orzului, iar în acest sens, Agrobiznes.md a luat legătura cu Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole, director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălți, pentru a obține o prognoză referitor la recoltarea cerealelor care a fost demarată.

Expertul spune că recoltarea a început cu orzul de toamnă, cultură furajeră, însă din cauza precipitațiilor înregistrate, în ultima perioadă, aceasta se poate prelungi și există anumite riscuri.

”Orzul este cultură furajeră, desigur este și orz pentru bere, dar la noi nu se folosește, așa că toată cantitatea merge la furaj. Calitatea este bună, de obicei orzul se seamănă după porumb, anul trecut porumbul a fost compromis în mare parte, cât și producția la floarea-soarelui a fost compromisă, de aceea pe multe câmpuri, orzul este pătulit. Desigur contează și nivelul de fertilitate a solului, locul amplasării și alți factori, dar în general, recoltarea orzului va fi complicată din motiv că orzul este destul de pătulit. Dacă va ploua în această perioadă, procesul de recoltare va fi îngreunat și mai mult” a menționat Boris Boincean.

Expertul susține așteaptă rezultate bune, întrucât toate câmpurile arată destul de bine.

”Toate câmpurile pe care le-am văzut, arată destul de bine, așteptările sunt destul de mari, dar depinde cum va decurge recoltarea. Roada va fi comparativ cu alți ani, destul de bună, estimativ circa 4 tone per hectar minim, o medie pe țară destul de bună, luînd în calcul toate condițiile meteo mai puțin favorabile. Dar aș vrea să vorbim despre cantitate atunci când toate câmpurile vor fi recoltate, altfel riscăm să rămânem numai cu prognoza care este bună, dar nu precisă” a subliniat Boris Boincean.

În urma evaluării suprafețelor agricole din țară, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) și potrivit informațiilor operative, deținute de direcțiile agricole, pentru recolta anului 2021 au fost semănate culturi cerealiere pe o suprafață de circa 418, 9 mii ha, inclusiv: 318 mii ha cu grâu de toamnă și de primăvară, 64 mii ha cu orz de toamnă și de primăvară, rapiță – 33,9 mii ha, alte culturi – 2 mii ha. Suprafața culturilor cerealiere, comparativ cu anul 2020 (389,8 mii ha), este mai mare cu circa 7%, iar comparativ cu anul 2019, este mai mică cu circa 5% (444,2 mii ha).

#recoltare #orz #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive