A început strângerea orzului: câmpurile arată bine, așteptările sunt mari, dar depinde cum va decurge recoltarea

În Republica Moldova a început recoltarea orzului, iar în acest sens, Agrobiznes.md a luat legătura cu Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole, director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălți, pentru a obține o prognoză referitor la recoltarea cerealelor care a fost demarată.

Expertul spune că recoltarea a început cu orzul de toamnă, cultură furajeră, însă din cauza precipitațiilor înregistrate, în ultima perioadă, aceasta se poate prelungi și există anumite riscuri.

”Orzul este cultură furajeră, desigur este și orz pentru bere, dar la noi nu se folosește, așa că toată cantitatea merge la furaj. Calitatea este bună, de obicei orzul se seamănă după porumb, anul trecut porumbul a fost compromis în mare parte, cât și producția la floarea-soarelui a fost compromisă, de aceea pe multe câmpuri, orzul este pătulit. Desigur contează și nivelul de fertilitate a solului, locul amplasării și alți factori, dar în general, recoltarea orzului va fi complicată din motiv că orzul este destul de pătulit. Dacă va ploua în această perioadă, procesul de recoltare va fi îngreunat și mai mult” a menționat Boris Boincean.

Expertul susține așteaptă rezultate bune, întrucât toate câmpurile arată destul de bine.

”Toate câmpurile pe care le-am văzut, arată destul de bine, așteptările sunt destul de mari, dar depinde cum va decurge recoltarea. Roada va fi comparativ cu alți ani, destul de bună, estimativ circa 4 tone per hectar minim, o medie pe țară destul de bună, luînd în calcul toate condițiile meteo mai puțin favorabile. Dar aș vrea să vorbim despre cantitate atunci când toate câmpurile vor fi recoltate, altfel riscăm să rămânem numai cu prognoza care este bună, dar nu precisă” a subliniat Boris Boincean.

În urma evaluării suprafețelor agricole din țară, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) și potrivit informațiilor operative, deținute de direcțiile agricole, pentru recolta anului 2021 au fost semănate culturi cerealiere pe o suprafață de circa 418, 9 mii ha, inclusiv: 318 mii ha cu grâu de toamnă și de primăvară, 64 mii ha cu orz de toamnă și de primăvară, rapiță – 33,9 mii ha, alte culturi – 2 mii ha. Suprafața culturilor cerealiere, comparativ cu anul 2020 (389,8 mii ha), este mai mare cu circa 7%, iar comparativ cu anul 2019, este mai mică cu circa 5% (444,2 mii ha).

#recoltare #orz #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.