A primit 2 milioane de euro de la BEI. Cum a utilizat UTM banii acordați

Uniunea Europeană, prin intermediul Băncii Europene de Investiții, susține educația și cercetarea în domeniul horticol. În cadrul proiectului Livada Moldovei, Universitatea Tehnică (UTM) a beneficiat de finanțare în valoare de 2 milioane de euro, mijloace care au fost investite în modernizarea a 10 laboratoare din cadrul instituției de învățământ. Astfel, studenții Facultății Tehnologia Alimentelor și Facultății Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi au acum la dispoziție echipamente care le oferă un cadru optim pentru studiere, dezvoltarea aptitudinilor în timpul cursurilor practice, dar și cercetare de profil.

„Desigur, este un beneficiu pentru studenți și nu numai pentru studenți, ci și pentru cadrele didactice, pentru cercetătorii noștri, dar și în general pentru industrie. Aceste echipamente permit atât studenților valorificarea lor și îmbunătățirea studiilor, propriu-zis, dar și facilitează colaborarea cu mediul de afaceri prin diferite proiecte împreună cu ei, pentru dezvoltarea segmentului respectiv”, a declarat Vladislav Reșitca, prorector al Universității Tehnice a Moldovei.

Prin intermediul finanțării puse la dispoziție de către Banca Europeană de Investiții, a fost procurat mobilier pentru cinci laboratoare, articole din sticlă, precum și echipamente și reactivi chimici pentru șase laboratoare. O parte din cele 2 milioane de euro a fost destinată izolației termice, prin schimbarea ferestrelor Facultății Tehnologia Alimentelor. Totodată, a fost reparat amfiteatrul aceleiași facultăți.

Printre analizele care vor fi efectuate în cele 10 laboratoare renovate, se numără analiza sanitaro-igienică a calității apei și aerului, controlul microbiologic al solului, precum și controlul igienic al ambalajelor. Studenții vor cerceta, de asemenea, indicii fizico-chimici de calitate a produselor horticole proaspete și vor studia procesul de limpezire a sucurilor, de fierbere a gemurilor sau de fabricare a sosurilor.

„Când am venit la Universitatea Tehnică să fac studii la ciclul I, licență, nu aveam așa laboratoare și întotdeauna când citeam diferite articole și vedeam ce cercetări se fac în lume ni se părea că niciodată nu o să ajungem și noi la acest nivel. Dar acum, avem și noi posibilitatea să lucrăm cu echipamente de cercetare de o înaltă performanță și datorită acestor echipamente putem să fim competitivi și în publicarea articolelor internaționale”, a declarat Alexandra Savcenco, doctorandă la UTM.

Prin suportul oferit, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții încurajează progresul în domeniul cercetării, astfel încât calitatea studiilor în domeniul horticol să fie racordată la standardele europene.

„Investițiile în infrastructură, laboratoare și utilaje moderne sunt extrem de importante pentru a forma specialiști buni, care să implementeze tehnologii noi și să contribuie la dezvoltarea sectorului horticol. Este, de fapt, o investiție în viitorul acestui domeniu”, a declarat Alberto Carlei, șeful oficiului BEI în Republica Moldova.

Până în prezent, în cadrul proiectului Livada Moldovei al Băncii Europene de Investiții, 10 instituții de învățământ care pregătesc specialiști în domeniul horticol au beneficiat de finanțări de circa 11,4 milioane de euro.

Proiectul Livada Moldovei este o linie de credit în valoare de 120 de milioane de euro, destinată investițiilor întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul horticol. 10% din această sumă, adică 12 milioane de euro, sunt prevăzute pentru investiții publice ale Guvernului Republicii Moldova în educație și cercetare pentru dezvoltarea și fortificarea sectorului horticol. Contractul de finanțare dintre BEI și Guvern a fost semnat în iulie 2014, iar proiectul a fost lansat oficial în iulie 2016.

#UTM #BEI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.