A primit 2 milioane de euro de la BEI. Cum a utilizat UTM banii acordați

Uniunea Europeană, prin intermediul Băncii Europene de Investiții, susține educația și cercetarea în domeniul horticol. În cadrul proiectului Livada Moldovei, Universitatea Tehnică (UTM) a beneficiat de finanțare în valoare de 2 milioane de euro, mijloace care au fost investite în modernizarea a 10 laboratoare din cadrul instituției de învățământ. Astfel, studenții Facultății Tehnologia Alimentelor și Facultății Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi au acum la dispoziție echipamente care le oferă un cadru optim pentru studiere, dezvoltarea aptitudinilor în timpul cursurilor practice, dar și cercetare de profil.

„Desigur, este un beneficiu pentru studenți și nu numai pentru studenți, ci și pentru cadrele didactice, pentru cercetătorii noștri, dar și în general pentru industrie. Aceste echipamente permit atât studenților valorificarea lor și îmbunătățirea studiilor, propriu-zis, dar și facilitează colaborarea cu mediul de afaceri prin diferite proiecte împreună cu ei, pentru dezvoltarea segmentului respectiv”, a declarat Vladislav Reșitca, prorector al Universității Tehnice a Moldovei.

Prin intermediul finanțării puse la dispoziție de către Banca Europeană de Investiții, a fost procurat mobilier pentru cinci laboratoare, articole din sticlă, precum și echipamente și reactivi chimici pentru șase laboratoare. O parte din cele 2 milioane de euro a fost destinată izolației termice, prin schimbarea ferestrelor Facultății Tehnologia Alimentelor. Totodată, a fost reparat amfiteatrul aceleiași facultăți.

Printre analizele care vor fi efectuate în cele 10 laboratoare renovate, se numără analiza sanitaro-igienică a calității apei și aerului, controlul microbiologic al solului, precum și controlul igienic al ambalajelor. Studenții vor cerceta, de asemenea, indicii fizico-chimici de calitate a produselor horticole proaspete și vor studia procesul de limpezire a sucurilor, de fierbere a gemurilor sau de fabricare a sosurilor.

„Când am venit la Universitatea Tehnică să fac studii la ciclul I, licență, nu aveam așa laboratoare și întotdeauna când citeam diferite articole și vedeam ce cercetări se fac în lume ni se părea că niciodată nu o să ajungem și noi la acest nivel. Dar acum, avem și noi posibilitatea să lucrăm cu echipamente de cercetare de o înaltă performanță și datorită acestor echipamente putem să fim competitivi și în publicarea articolelor internaționale”, a declarat Alexandra Savcenco, doctorandă la UTM.

Prin suportul oferit, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții încurajează progresul în domeniul cercetării, astfel încât calitatea studiilor în domeniul horticol să fie racordată la standardele europene.

„Investițiile în infrastructură, laboratoare și utilaje moderne sunt extrem de importante pentru a forma specialiști buni, care să implementeze tehnologii noi și să contribuie la dezvoltarea sectorului horticol. Este, de fapt, o investiție în viitorul acestui domeniu”, a declarat Alberto Carlei, șeful oficiului BEI în Republica Moldova.

Până în prezent, în cadrul proiectului Livada Moldovei al Băncii Europene de Investiții, 10 instituții de învățământ care pregătesc specialiști în domeniul horticol au beneficiat de finanțări de circa 11,4 milioane de euro.

Proiectul Livada Moldovei este o linie de credit în valoare de 120 de milioane de euro, destinată investițiilor întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul horticol. 10% din această sumă, adică 12 milioane de euro, sunt prevăzute pentru investiții publice ale Guvernului Republicii Moldova în educație și cercetare pentru dezvoltarea și fortificarea sectorului horticol. Contractul de finanțare dintre BEI și Guvern a fost semnat în iulie 2014, iar proiectul a fost lansat oficial în iulie 2016.

#UTM #BEI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.