Agenția de Guvernare Electronică are un nou șef. Activează în cadrul instituției din 2017

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) are o nouă conducere, începând cu data de 1 septembrie 2021. În fruntea instituției a fost numită Olga Tumuruc, care anterior a deținut funcția de șefă a Serviciului schimb de date și interoperabilitate în cadrul instituției, scrie Realitatea.md.

Potrivit AGE, noul director a fost prezentat echipei de către vicepremierul pentru digitalizare Iurie Țurcanu. Oficialul a menționat că, „Tumuruc este un specialist de forță care a contribuit substanțial la realizarea celor mai complexe reforme în domeniul transformării digitale, fiind în fruntea echipei de Schimb de date și interoperabilitate și manifestând înalte calități profesionale și manageriale”.

Iurie Țurcanu a subliniat că, în următoarea perioadă, instituția se va axa pe câteva priorități, printre care: reingineria serviciilor publice, guvernarea digitală – soluții digitale la cheie oferite autorităților, valorificarea asistenței externe și canalizarea acesteia în direcția implementării agendei de e-guvernare, dezvoltarea societății informaționale în Republica Moldova etc.

Olga Tumuruc și-a exprimat convingerea că, prin susținerea din partea echipei și prin implicarea fiecărui specialist în parte se va reuși realizarea obiectivelor trasate.

„Avem obiective mărețe și un plan de acțiuni al Guvernului care reflectă cu fidelitate obiectivele pe care le are AGE. Voi veni cu propuneri, cu idei noi pe care le vom discuta împreună cu colegii și sper ca, în scurt timp, să devenim o echipă de top care va produce acele transformări de care țara are nevoie. Îmi doresc ca fiecare angajat să fie mândru că a contribuit la acest proces major și ireversibil de digitalizare a Republicii Moldova”, a spus noua directoare a AGE.

Olga Tumuruc este specialistă în domeniul juridic, licențiată în drept. Deține diploma de masterat în Managementul Informației, precum și în Dreptul Afacerilor și activează în Instituția publică „Agenția de Guvernare Electronică” din anul 2017.

#conducere #sef #Agenția de Guvernare Electronică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.