Alexandra Burca, profesoara care a reușit să lanseze o afacere în domeniul construcțiilor (VIDEO)

Alexandra Burca – profesoară, tânără antreprenoare și membră GAL Cișmeaua Sudului. Datorită curajului și perseverenței sale, Alexandra a reușit să lanseze o afacere în domeniul construcțiilor, iar astăzi produce cărămizi LEGO și pavaj hiper-presat.

Compania sa este prima de acest gen în toată regiunea de sud a țării noastre.

Inițial, ideea de a pune prima cărămidă la baza afacerii sale îi părea imposibilă, însă oportunitatea de finanțare din partea Grupului de Acțiune Locală „Cișmeaua Sudului” și deschiderea membrilor GAL față de necesitățile unei tinere femei de afaceri, a convins-o să își realizeze planurile.

Abordarea LEADER a ajutat foarte mult localitatea noastră să se dezvolte. Grupurile de Acțiune Locală ne ajută, ne finanțează, ne învață să scriem un proiect. Afacerea, pe care am creat-o, mă încurajează să ne creștem copiii acasă.

Alexandra Burca Tweet

Atunci când vrei să faci ceva, cu multă dorință și putere reușești”, precizează Alexandra Burca.

Alexandra este motivată și determinată să își dezvolte afacerea în continuare și să își construiască viitorul în Republica Moldova.

Grupul de Acțiune Locală „Cișmeaua Sudului” cuprinde localitățile Alexandru Ioan Cuza, Cișmichioi și Etulia, care fac parte din Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia și din raionul Cahul și își propune să promoveze creșterea economică durabilă a microregiunii, susținând tinerii și sectorul afacerilor locale

LEADER reprezintă instrumentul de dezvoltare economică locală, care încurajează locuitorii din zonele rurale să identifice nevoile locale și să valorifice potențialul și patrimoniul microregiunii. Abordarea LEADER în Republica Moldova se implementează din anul 2016.

#Idei de afaceri #GAL #Leader #Femei în afaceri #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigărilor din România a ajuns în noiembrie 2025 la 12,6% din totalul consumului, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, potrivit datelor publicate de compania de cercetare Novel Research. Creșterea este una rapidă, de la 9,6% înregistrat în septembrie, iar media pe întreg anul 2025 a urcat la 10,6%, față de 9% în 2024, marcând cea mai mare majorare anuală din ultimul deceniu.

Pentru Republica Moldova, datele sunt deosebit de sensibile. Aproape un sfert din țigările vândute ilegal în România provin din țara noastră, iar ponderea acestora a crescut în noiembrie trecut cu 5,4 puncte procentuale, până la 23,8%. Moldova devine astfel a doua cea mai importantă sursă de țigări de contrabandă pentru piața românească, fiind depășită doar de Bulgaria, care rămâne pe primul loc cu peste 30%, deși se află în scădere cu 5,1%.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, a declarat că „în noiembrie se înregistrează majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării, cea mai semnificativă creștere fiind notată în zona de vest, care devine astfel cea mai afectată de piața neagră”.

La nivelul întregului an 2025, însă, situația este alta. Media anuală a țigărilor provenite din Republica Moldova este de 17,3%, ceea ce reprezintă o scădere de 3,7 puncte procentuale față de 2024, în timp ce Bulgaria și-a consolidat poziția, ajungând la o medie anuală de 31,4%, cu o creștere de peste 10 puncte procentuale.

În același timp, autoritățile române au raportat rezultate importante în lupta cu rețelele de contrabandă. În primele 11 luni din 2025 au fost confiscate aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare de peste 137 de milioane de lei românești, precum și peste 65 de tone de tutun vrac și 24 de kilograme de tutun pentru narghilea. Până la sfârșitul lunii noiembrie, poliția a destructurat 18 grupări infracționale și a capturat peste 142 de milioane de țigări și 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate aproape o mie de sancțiuni contravenționale.

Creșterea puternică a contrabandei afectează direct bugetul public. Companiile din industria tutunului virează anual către statul român peste 22 de miliarde de lei românești sub formă de accize, TVA și alte taxe, iar extinderea pieței negre înseamnă pierderi semnificative de venituri.