Alexandra Burca, profesoara care a reușit să lanseze o afacere în domeniul construcțiilor (VIDEO)

Alexandra Burca – profesoară, tânără antreprenoare și membră GAL Cișmeaua Sudului. Datorită curajului și perseverenței sale, Alexandra a reușit să lanseze o afacere în domeniul construcțiilor, iar astăzi produce cărămizi LEGO și pavaj hiper-presat.

Compania sa este prima de acest gen în toată regiunea de sud a țării noastre.

Inițial, ideea de a pune prima cărămidă la baza afacerii sale îi părea imposibilă, însă oportunitatea de finanțare din partea Grupului de Acțiune Locală „Cișmeaua Sudului” și deschiderea membrilor GAL față de necesitățile unei tinere femei de afaceri, a convins-o să își realizeze planurile.

Abordarea LEADER a ajutat foarte mult localitatea noastră să se dezvolte. Grupurile de Acțiune Locală ne ajută, ne finanțează, ne învață să scriem un proiect. Afacerea, pe care am creat-o, mă încurajează să ne creștem copiii acasă.

Alexandra Burca Tweet

Atunci când vrei să faci ceva, cu multă dorință și putere reușești”, precizează Alexandra Burca.

Alexandra este motivată și determinată să își dezvolte afacerea în continuare și să își construiască viitorul în Republica Moldova.

Grupul de Acțiune Locală „Cișmeaua Sudului” cuprinde localitățile Alexandru Ioan Cuza, Cișmichioi și Etulia, care fac parte din Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia și din raionul Cahul și își propune să promoveze creșterea economică durabilă a microregiunii, susținând tinerii și sectorul afacerilor locale

LEADER reprezintă instrumentul de dezvoltare economică locală, care încurajează locuitorii din zonele rurale să identifice nevoile locale și să valorifice potențialul și patrimoniul microregiunii. Abordarea LEADER în Republica Moldova se implementează din anul 2016.

#Idei de afaceri #GAL #Leader #Femei în afaceri #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.