Alexandra Burca, profesoara care a reușit să lanseze o afacere în domeniul construcțiilor (VIDEO)

Alexandra Burca – profesoară, tânără antreprenoare și membră GAL Cișmeaua Sudului. Datorită curajului și perseverenței sale, Alexandra a reușit să lanseze o afacere în domeniul construcțiilor, iar astăzi produce cărămizi LEGO și pavaj hiper-presat.

Compania sa este prima de acest gen în toată regiunea de sud a țării noastre.

Inițial, ideea de a pune prima cărămidă la baza afacerii sale îi părea imposibilă, însă oportunitatea de finanțare din partea Grupului de Acțiune Locală „Cișmeaua Sudului” și deschiderea membrilor GAL față de necesitățile unei tinere femei de afaceri, a convins-o să își realizeze planurile.

Abordarea LEADER a ajutat foarte mult localitatea noastră să se dezvolte. Grupurile de Acțiune Locală ne ajută, ne finanțează, ne învață să scriem un proiect. Afacerea, pe care am creat-o, mă încurajează să ne creștem copiii acasă.

Alexandra Burca Tweet

Atunci când vrei să faci ceva, cu multă dorință și putere reușești”, precizează Alexandra Burca.

Alexandra este motivată și determinată să își dezvolte afacerea în continuare și să își construiască viitorul în Republica Moldova.

Grupul de Acțiune Locală „Cișmeaua Sudului” cuprinde localitățile Alexandru Ioan Cuza, Cișmichioi și Etulia, care fac parte din Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia și din raionul Cahul și își propune să promoveze creșterea economică durabilă a microregiunii, susținând tinerii și sectorul afacerilor locale

LEADER reprezintă instrumentul de dezvoltare economică locală, care încurajează locuitorii din zonele rurale să identifice nevoile locale și să valorifice potențialul și patrimoniul microregiunii. Abordarea LEADER în Republica Moldova se implementează din anul 2016.

#Idei de afaceri #GAL #Leader #Femei în afaceri #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.