Alexandra Burca, profesoara care a reușit să lanseze o afacere în domeniul construcțiilor (VIDEO)

Alexandra Burca – profesoară, tânără antreprenoare și membră GAL Cișmeaua Sudului. Datorită curajului și perseverenței sale, Alexandra a reușit să lanseze o afacere în domeniul construcțiilor, iar astăzi produce cărămizi LEGO și pavaj hiper-presat.

Compania sa este prima de acest gen în toată regiunea de sud a țării noastre.

Inițial, ideea de a pune prima cărămidă la baza afacerii sale îi părea imposibilă, însă oportunitatea de finanțare din partea Grupului de Acțiune Locală „Cișmeaua Sudului” și deschiderea membrilor GAL față de necesitățile unei tinere femei de afaceri, a convins-o să își realizeze planurile.

Abordarea LEADER a ajutat foarte mult localitatea noastră să se dezvolte. Grupurile de Acțiune Locală ne ajută, ne finanțează, ne învață să scriem un proiect. Afacerea, pe care am creat-o, mă încurajează să ne creștem copiii acasă.

Alexandra Burca Tweet

Atunci când vrei să faci ceva, cu multă dorință și putere reușești”, precizează Alexandra Burca.

Alexandra este motivată și determinată să își dezvolte afacerea în continuare și să își construiască viitorul în Republica Moldova.

Grupul de Acțiune Locală „Cișmeaua Sudului” cuprinde localitățile Alexandru Ioan Cuza, Cișmichioi și Etulia, care fac parte din Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia și din raionul Cahul și își propune să promoveze creșterea economică durabilă a microregiunii, susținând tinerii și sectorul afacerilor locale

LEADER reprezintă instrumentul de dezvoltare economică locală, care încurajează locuitorii din zonele rurale să identifice nevoile locale și să valorifice potențialul și patrimoniul microregiunii. Abordarea LEADER în Republica Moldova se implementează din anul 2016.

#Idei de afaceri #GAL #Leader #Femei în afaceri #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.