Alexandru Pînzari, fost șef al IGP, reținut! Acesta este audiat de procurori în dosarul Direcției 5

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale confirmă reținerea fostului șef al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari.

Acțiunea a avut loc în dosarul ce vizează activitatea angajaților fostei Direcții nr.5 din cadrul INI al IGP al MAI, anunță PG.

„Astfel, în dimineața zilei de 30 iulie 2021, au fost efectuate percheziții în automobilul și domiciliul unui alt figurant pe dosar, care ocupa, la momentul comiterii faptelor infracționale, funcții de conducere în cadrul IGP al MAI. În rezultatul perchezițiilor, au fost ridicate dispozitive electronice și înscrisuri. Ulterior, figurantul a fost reținut și la moment, procurorii se află în fază de audiere propriu-zisă a bănuitului”, se arată în comunicatul PG.

Procurorii, în următoarele 48 sau, după caz, 72 de ore, urmează să se determine asupra calității procesuale ulterioare a persoanei în cauză, precum și asupra măsurii preventive.

„Pe dosar sunt preconizate și alte acțiuni de urmărire penală. Pe parcurs, odată cu avansarea investigațiilor, procuratura va reveni cu noi detalii”, mai anunță PG.

PCCOCS amintește că dosarul este cercetat prin prisma comiterii următoarelor infracțiuni: „abuz de serviciu”, „delapidarea averii statului”, „trecerea ilegală a frontierei de stat”, „divulgarea secretului de stat” și „fals în acte publice”.

#Alexandru Pînzari #dosar #IGP #Retinut

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.