Analiză Reuters// UE se confruntă cu dificultăți în încercarea de a îngheța averile oligarhilor ruși sancționați

25 Mart. 2022, 10:11
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
25 Mart. 2022, 10:11 // Au Bani //  MD Bani

După ce Rusia a invadat Ucraina, Uniunea Europeană încearcă să înghețe averile oligarhilor și oficialilor ruși de rang înalt. Totuși, oficialii întâmpină dificultăți în acest proces, arată o analiză Reuters.

În urma invaziei, UE a introdus noi sancțiuni împotriva Rusiei în fiecare săptămână, adăugând pe „lista neagră” aproape 700 de politicieni de top, oameni de afaceri și personal militar. Astfel, 42 de oligarhi superbogați au fost supus sancțiunilor, printre ei se numără și proprietarul clubului de fotbal Chelsea, Roman Abramovici, și magnatul bancar Mihail Fridman.

Așadar, persoanele de pe lista sancțiunilor urmează să aibă conturile bancare și activele înghețate. Totuși, până acum doar o mică parte din fondurile lor au fost afectate, din cauza dificultăților întâmpinate în aplicarea sancțiunilor, potrivit oficialilor UE și datelor guvernamentale din mai multe țări membre.

De exemplu, Germania, cea mai mare economie a UE, nu a oferit detalii despre activele înghețate până acum. Berlinul a înființat un grup de lucru săptămâna trecută pentru a aplica sancțiunile, iar ministerul economiei a declarat pentru Reuters că se așteaptă să raporteze progresele într-o săptămână sau două.

De asemenea, Austria și Irlanda au refuzat să precizeze dacă au înghețat până acum bunuri ale celor sancționați, la fel ca Cipru și Malta, care în ultimii ani au eliberat „pașapoarte de aur” persoanelor bogate, inclusiv rușilor.

Unele țări care au raportat înghețarea unor active spun că au atins doar o mică parte din averea supusă sancțiunilor.

Ministerul olandez de Finanțe, de exemplu, a declarat că a înghețat aproximativ 390 de milioane de euro în tranzacții și depozite financiare. Potrivit estimărilor guvernului, aceasta reprezintă doar aproximativ 1% din averea persoanelor sancționate aflată în conturi bancare, trusturi și alte vehicule financiare din Olanda și din centrele offshore legate de țară.

Italia, una dintre cele mai active țări din UE în confiscarea bunurilor fizice, a pus până acum sechestru pe iahturi și vile în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro, dar nu a afectat încă averea lichidă a oligarhilor, deoarece se crede că o mare parte din aceasta este stocată în conturile bancare ale unor alte persoane sau în trusturi fără beneficiar efectiv, a spus șeful poliției fiscale italiene, Giuseppe Zafarana.

De asemenea, Spania nu a înghețat niciun cont bancar, au spus autoritățile, dar a reținut cel puțin trei iahturi de lux legate de persoane aflate pe lista neagră.

Portugalia a blocat un singur cont deținut de o persoană sancționată, cu doar 242 de euro în el, a declarat o sursă bancară familiarizată cu chestiunea.

Belgia pare să fi fost cea mai de succes țară din UE până acum. A înghețat circa 2,7 miliarde de euro în conturi bancare și 7,3 miliarde de euro în tranzacții, dar nu a identificat nicio proprietate care aparține direct sau indirect unei persoane aflate pe lista neagră, a precizat Ministerul de Finanțe.

Abramovici și Fridman nu au răspuns la solicitările Reuters pentru comentarii. Fridman a spus anterior că sancțiunile împotriva sa pentru invadarea Ucrainei de către Rusia sunt „nefondate”.

Statele Unite, care au impus sancțiuni similare Rusiei, se confruntă, de asemenea, cu dificultăți în înghețarea activelor, din cauza piedicilor legale. În plus, se crede că oligarhii își păstrează majoritatea activelor în afara UE și a Statelor Unite.

Elveția a declarat joi că a înghețat 6,2 miliarde de dolari din activele rusești sancționate. Se estimează că băncile elvețiene au depozite și active rusești de până la 213 de miliarde de dolari.

UE are dificultăți în aplicarea sancțiunilor, deoarece aceasta depinde de statele membre, care de multe ori nu au instrumentele legale, personalul și, în unele cazuri, voința politică pentru a ținti investitorii bogați, a spus un înalt oficial al UE.

Din punct de vedere istoric, aplicarea sancțiunilor în UE nu a fost consecventă. Ceea ce se decide la nivelul UE nu este neapărat implementat așa cum se cere la nivelul statelor membre, a spus David Savage, expert în sancțiuni la firma de avocatură Stewarts.

Comisia Europeană încearcă să rezolve aceste dificultăți. În acest sens, s-a înființat luna aceasta un grup de lucru „sechestrează și confiscă”, special pentru a impune sancțiuni împotriva oligarhilor.

Până acum, însă, grupul de lucru nu a identificat niciun bun care să trebuiască să fie înghețat de urgență, a declarat înalt oficial al UE, sub protecția anonimatului.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a spus că statele UE sunt obligate să raporteze măsurile luate pentru implementarea sancțiunilor, dar a refuzat să spună dacă toate au făcut acest lucru și nu a precizat valoarea activelor înghețate până acum.

Anul trecut, Comisia a propus înființarea unui „depozitar de schimb de informații privind sancțiunile” până la sfârșitul anului 2021 pentru a facilita procesul. Acest depozitar „se află în prezent în faza de dezvoltare”, a spus purtătorul de cuvânt.

Chiar și atunci când există voință politică de a acționa, nu este ușor să găsești bogăția oligarhilor.

După patru runde de sancțiuni, UE încă lucrează pentru a înlătura lacunele care permit persoanelor sancționate să-și protejeze banii prin intermediul unor terțe părți, trusturi sau tranzacții cu criptomonede, au spus diplomații.

Chiar și atunci când sunt aplicate integral, sancțiunile UE nu pot merge, de obicei, mai departe decât înghețarea activelor.

În majoritatea țărilor, aceasta înseamnă că activele nu pot fi vândute, dar pot fi încă folosite. Un oligarh ar putea trăi, teoretic, într-o vilă „înghețată”.

În ciuda grupului de lucru „sechestrează și confiscă” al Comisiei, confiscarea – momentul când statul preia controlul asupra unui bun și chiar profită din vânzarea acestuia – este adesea imposibilă.

„În majoritatea statelor membre, acest lucru nu este posibil și este necesară o condamnare penală pentru confiscarea bunurilor”, a precizat CE într-o declarație pentru Reuters.

În Polonia, de exemplu, confiscarea bunurilor ar necesita o modificare a constituției, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Muller.

Franța a înghețat aproximativ 850 de milioane de euro din activele persoanelor aflate pe lista neagră, inclusiv proprietăți și iahturi, a anunțat Ministerul de Finanțe. Dar bunurile fizice pot fi încă folosite de proprietarii lor.

Realitatea Live

04 Feb. 2026, 17:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Feb. 2026, 17:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!