Apartamentele din Chișinău se scumpesc. Iată prețurile pentru fiecare sector

În februarie 2021, prețurile apartamentelor pe piața secundară din Chișinău au crescut cu 1,8%.

Conform datelor Bursei imobiliare Lara, în februarie 2021, prețul mediu a 1 m. p. pentru apartamentele din Chișinău s-au ridicat la 520 de euro, ceea ce reprezintă cu 9 euro (1,8%) mai mult decât în ianuarie 2021 și cu 5 euro (1%) mai mult decât în februarie 2020.

Prețurile apartamentelor în fiecare dintre sectoarele din Chișinău:

Apartamentele cu 1 cameră. Preț per metru pătrat:

Botanica – 548-632 euro;
Buiucani – 576-593 euro;
Centru – 601-667 euro;
Ciocana – 501-604 euro;
Rîșcani – 592-627 euro.

Apartamentele cu 2 camere. Preț per metru pătrat:

Botanica – 484 – 582 de euro;
Buiucani – 523-550 euro;
Centru – 541-600 euro;
Ciocana – 458-600 euro;
Rîșcani – 517-574 euro.

Apartamentele cu 3 camere. Preț per metru pătrat:

Botanica – 438-486 euro;
Buiucani – 446-454 euro;
Centru – 454-514 euro;
Ciocana – 385-457 euro;
Rîșcani – 442-490 euro.

Apartamentele cu 4 camere. Preț per metru pătrat:

Botanica – 411-448 euro;
Buiucani – 403-416 euro;
Centru – 412-471 euro;
Ciocana – 364-434 euro
Rîșcani – 422-468 euro.

#apartamente #apartamente chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.