Aproximativ 99% din merele moldovenești ajung în Rusia. Producătorii sunt îndemnați să exporte în UE

În anul 2020, aproximativ 99% din merele moldovenești au ajuns pe piața rusă, ceea ce denotă o dependență enormă de această piață. Cu atât mai mult, în ultima perioadă, odată cu creșterea suprafețelor de măr, concurența a devenit și mai acerbă. Specialiștii proiectului „Agricultura eficientă a Moldovei” ARM / USAID și asociațiile cultivatorilor de fructe susținute de acesta recomandă comercianților moldoveni să diversifice direcțiile de vânzare a mărului, ținând cont de „instabilitatea înfricoșătoare a pozițiilor Moldovei pe piața mărului proaspăt din cauza concurenței în creștere și dependența acută de practic singura țară importatoare.”

Într-un studiu recent publicat de ARM / USAID cu privire la evoluția pieței mondiale de mere proaspete, se remarcă faptul că din volumul exporturilor de mere moldovenești din recolta din 2020, aproximativ 99% (191 mii tone) au fost trimise pe piața rusă. Între timp, perspectivele de vânzare a merelor din Moldova pe piața rusă se schimbă rapid. În special, în ultimii ani, suprafața grădinilor din Federația Rusă a crescut cu o medie de 8 mii de hectare anual. În 2021, această țară intenționează să crească capacitatea frigorifică pentru depozitarea fructelor cu 700 de mii de tone. Recent, pentru a-și consolida propria afacere, producătorii ruși de mere au venit cu inițiativa de a introduce cote de către autoritățile țării – din septembrie până în aprilie – pentru merele importate, precum și de a limita ponderea merelor importate în structura pieței locale – până la 40%.

Între timp, începând cu 10 august 2021, Rusia a ridicta restricțiile privind furnizarea de mere către țară de la un grup de producători azeri de mere de desert, potențialul lor total de export fiind de 122.000 de tone de produse. În plus, în segmentul mic și mediu al pieței rusești a mărului din ultimii ani, furnizorii de mere din Iran au avut o mare influență asupra procesului de stabilire a prețurilor.

În situația actuală, experții ARM / USAID, precum și organizațiile pomicole recomandă ca grădinarii-comercianții din Moldova să ia urgent măsuri pentru diversificarea exporturilor de mere. Proiectele de succes ale unei creșteri accentuate a aprovizionării cu prune și struguri de masă către țările UE sunt indicate ca un exemplu pozitiv.

Potrivit experților din World Apple and Pear Association (WAPA), recolta totală de mere proaspete în UE în 2021 va ajunge la 11,734 milioane de tone, ceea ce reprezintă 10% mai mult decât anul trecut. Mai mult, recolta potențială ar putea fi cu 5% mai mare decât media UE din ultimul deceniu. Doar în unele țări ale Uniunii Europene, recolta proiectată de mere în acest an se poate dovedi ușor mai mică decât anul trecut (de exemplu, în Italia – cu 4%).

Potrivit experților din asociațiile moldovenești ale producătorilor de fructe și struguri, piața din România ar putea fi cel mai interesant pentru cultivatorii locali de fructe în acest context. Studiul ARM / USAID notează că această țară în noul sezon poate recolta aproximativ 410 mii tone de mere proaspete, ceea ce reprezintă 5% mai mult decât anul trecut. Cu toate acestea, volumul producției proprii nu este suficient pentru a furniza pe deplin piața internă. În 2020, România a importat peste 107 mii tone de mere proaspete, din care peste 62% sunt produse în Polonia. În timp ce ponderea merelor moldovenești este nesemnificativă (sute de tone).

Principalul demotivator pentru comercianții moldoveni este că pe piața românească prețul unui măr din Moldova este adesea mai mic decât pe piața rusă. În consecință, în acest sezon, problema principală a creșterii volumului de aprovizionare către România este întrebarea: sunt gata comercianții moldoveni să sacrifice prețul merelor pentru a-și extinde nișa pe piața fructelor din România?

#producatori #mere #export #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.