Aproximativ 99% din merele moldovenești ajung în Rusia. Producătorii sunt îndemnați să exporte în UE

În anul 2020, aproximativ 99% din merele moldovenești au ajuns pe piața rusă, ceea ce denotă o dependență enormă de această piață. Cu atât mai mult, în ultima perioadă, odată cu creșterea suprafețelor de măr, concurența a devenit și mai acerbă. Specialiștii proiectului „Agricultura eficientă a Moldovei” ARM / USAID și asociațiile cultivatorilor de fructe susținute de acesta recomandă comercianților moldoveni să diversifice direcțiile de vânzare a mărului, ținând cont de „instabilitatea înfricoșătoare a pozițiilor Moldovei pe piața mărului proaspăt din cauza concurenței în creștere și dependența acută de practic singura țară importatoare.”

Într-un studiu recent publicat de ARM / USAID cu privire la evoluția pieței mondiale de mere proaspete, se remarcă faptul că din volumul exporturilor de mere moldovenești din recolta din 2020, aproximativ 99% (191 mii tone) au fost trimise pe piața rusă. Între timp, perspectivele de vânzare a merelor din Moldova pe piața rusă se schimbă rapid. În special, în ultimii ani, suprafața grădinilor din Federația Rusă a crescut cu o medie de 8 mii de hectare anual. În 2021, această țară intenționează să crească capacitatea frigorifică pentru depozitarea fructelor cu 700 de mii de tone. Recent, pentru a-și consolida propria afacere, producătorii ruși de mere au venit cu inițiativa de a introduce cote de către autoritățile țării – din septembrie până în aprilie – pentru merele importate, precum și de a limita ponderea merelor importate în structura pieței locale – până la 40%.

Între timp, începând cu 10 august 2021, Rusia a ridicta restricțiile privind furnizarea de mere către țară de la un grup de producători azeri de mere de desert, potențialul lor total de export fiind de 122.000 de tone de produse. În plus, în segmentul mic și mediu al pieței rusești a mărului din ultimii ani, furnizorii de mere din Iran au avut o mare influență asupra procesului de stabilire a prețurilor.

În situația actuală, experții ARM / USAID, precum și organizațiile pomicole recomandă ca grădinarii-comercianții din Moldova să ia urgent măsuri pentru diversificarea exporturilor de mere. Proiectele de succes ale unei creșteri accentuate a aprovizionării cu prune și struguri de masă către țările UE sunt indicate ca un exemplu pozitiv.

Potrivit experților din World Apple and Pear Association (WAPA), recolta totală de mere proaspete în UE în 2021 va ajunge la 11,734 milioane de tone, ceea ce reprezintă 10% mai mult decât anul trecut. Mai mult, recolta potențială ar putea fi cu 5% mai mare decât media UE din ultimul deceniu. Doar în unele țări ale Uniunii Europene, recolta proiectată de mere în acest an se poate dovedi ușor mai mică decât anul trecut (de exemplu, în Italia – cu 4%).

Potrivit experților din asociațiile moldovenești ale producătorilor de fructe și struguri, piața din România ar putea fi cel mai interesant pentru cultivatorii locali de fructe în acest context. Studiul ARM / USAID notează că această țară în noul sezon poate recolta aproximativ 410 mii tone de mere proaspete, ceea ce reprezintă 5% mai mult decât anul trecut. Cu toate acestea, volumul producției proprii nu este suficient pentru a furniza pe deplin piața internă. În 2020, România a importat peste 107 mii tone de mere proaspete, din care peste 62% sunt produse în Polonia. În timp ce ponderea merelor moldovenești este nesemnificativă (sute de tone).

Principalul demotivator pentru comercianții moldoveni este că pe piața românească prețul unui măr din Moldova este adesea mai mic decât pe piața rusă. În consecință, în acest sezon, problema principală a creșterii volumului de aprovizionare către România este întrebarea: sunt gata comercianții moldoveni să sacrifice prețul merelor pentru a-și extinde nișa pe piața fructelor din România?

#producatori #mere #export #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.