Aproximativ 99% din merele moldovenești ajung în Rusia. Producătorii sunt îndemnați să exporte în UE

23 Aug. 2021, 16:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Aug. 2021, 16:25 // Actual //  MD Bani

În anul 2020, aproximativ 99% din merele moldovenești au ajuns pe piața rusă, ceea ce denotă o dependență enormă de această piață. Cu atât mai mult, în ultima perioadă, odată cu creșterea suprafețelor de măr, concurența a devenit și mai acerbă. Specialiștii proiectului „Agricultura eficientă a Moldovei” ARM / USAID și asociațiile cultivatorilor de fructe susținute de acesta recomandă comercianților moldoveni să diversifice direcțiile de vânzare a mărului, ținând cont de „instabilitatea înfricoșătoare a pozițiilor Moldovei pe piața mărului proaspăt din cauza concurenței în creștere și dependența acută de practic singura țară importatoare.”

Într-un studiu recent publicat de ARM / USAID cu privire la evoluția pieței mondiale de mere proaspete, se remarcă faptul că din volumul exporturilor de mere moldovenești din recolta din 2020, aproximativ 99% (191 mii tone) au fost trimise pe piața rusă. Între timp, perspectivele de vânzare a merelor din Moldova pe piața rusă se schimbă rapid. În special, în ultimii ani, suprafața grădinilor din Federația Rusă a crescut cu o medie de 8 mii de hectare anual. În 2021, această țară intenționează să crească capacitatea frigorifică pentru depozitarea fructelor cu 700 de mii de tone. Recent, pentru a-și consolida propria afacere, producătorii ruși de mere au venit cu inițiativa de a introduce cote de către autoritățile țării – din septembrie până în aprilie – pentru merele importate, precum și de a limita ponderea merelor importate în structura pieței locale – până la 40%.

Între timp, începând cu 10 august 2021, Rusia a ridicta restricțiile privind furnizarea de mere către țară de la un grup de producători azeri de mere de desert, potențialul lor total de export fiind de 122.000 de tone de produse. În plus, în segmentul mic și mediu al pieței rusești a mărului din ultimii ani, furnizorii de mere din Iran au avut o mare influență asupra procesului de stabilire a prețurilor.

În situația actuală, experții ARM / USAID, precum și organizațiile pomicole recomandă ca grădinarii-comercianții din Moldova să ia urgent măsuri pentru diversificarea exporturilor de mere. Proiectele de succes ale unei creșteri accentuate a aprovizionării cu prune și struguri de masă către țările UE sunt indicate ca un exemplu pozitiv.

Potrivit experților din World Apple and Pear Association (WAPA), recolta totală de mere proaspete în UE în 2021 va ajunge la 11,734 milioane de tone, ceea ce reprezintă 10% mai mult decât anul trecut. Mai mult, recolta potențială ar putea fi cu 5% mai mare decât media UE din ultimul deceniu. Doar în unele țări ale Uniunii Europene, recolta proiectată de mere în acest an se poate dovedi ușor mai mică decât anul trecut (de exemplu, în Italia – cu 4%).

Potrivit experților din asociațiile moldovenești ale producătorilor de fructe și struguri, piața din România ar putea fi cel mai interesant pentru cultivatorii locali de fructe în acest context. Studiul ARM / USAID notează că această țară în noul sezon poate recolta aproximativ 410 mii tone de mere proaspete, ceea ce reprezintă 5% mai mult decât anul trecut. Cu toate acestea, volumul producției proprii nu este suficient pentru a furniza pe deplin piața internă. În 2020, România a importat peste 107 mii tone de mere proaspete, din care peste 62% sunt produse în Polonia. În timp ce ponderea merelor moldovenești este nesemnificativă (sute de tone).

Principalul demotivator pentru comercianții moldoveni este că pe piața românească prețul unui măr din Moldova este adesea mai mic decât pe piața rusă. În consecință, în acest sezon, problema principală a creșterii volumului de aprovizionare către România este întrebarea: sunt gata comercianții moldoveni să sacrifice prețul merelor pentru a-și extinde nișa pe piața fructelor din România?

Realitatea Live

28 Ian. 2026, 17:45
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
28 Ian. 2026, 17:45 // Au Bani //  Grîu Tatiana

România și Italia au fost printre primele state din Uniunea Europeană care au introdus, de la 1 ianuarie 2026, taxe logistice pentru coletele cu valoare redusă venite din afara blocului comunitar, în special cele comandate prin platforme precum Temu și Shein. În România taxa este de 25 de lei românești (circa 5 euro) pe colet sub 150 de euro, iar în Italia este de 2 euro pe colet, scrie adevărul.ro.

Autoritățile au estimat inițial că măsura va genera încasări importante — de exemplu, guvernul italian anticipa până la 122 milioane de euro în 2026 și 245 milioane de euro în 2027 din taxa aplicată coletelor mici care intră în Italia.

În practică, însă, aceste venituri nu se materializează așa cum era așteptat, pentru că firmele de comerț online își reorganizează logistica. Unele au început să își deschidă depozite în state membre ale UE care nu percep taxe similare, precum Polonia sau Ungaria. Astfel, bunurile intră prin alt stat în piața comunitară, evitând taxele naționale pentru coletele sub 150 de euro. O dată importate legal prin altă țară, acestea pot fi redistribuite liber în UE fără plata taxei de 25 de lei sau 2 euro.

Reprezentanții industriei de curierat din România au tras un semnal de alarmă că România ar putea pierde sume importante la buget dacă nu creează condiții favorabile pentru deschiderea acestor depozite logistice, dar și că economia locală ar rămâne fără oportunități de investiții.

În Italia, operatorii logistici și aeroportuarii raportează deja efecte negative: numărul coletelor mici sosite direct din afara UE a scăzut semnificativ după introducerea taxei, iar cel puțin 30 de zboruri cargo care anterior aterizau la hub-ul de la Milano Malpensa — responsabil pentru aproximativ 60% din traficul de marfă aeriană — au fost redirecționate către alte aeroporturi din UE (Liège, Amsterdam, Budapesta), pentru a evita taxa.

La nivelul întregii Uniuni Europene, o reglementare unitară pentru taxarea coletelor cu valoare redusă a fost aprobată și urmează să fie aplicată de la 1 iulie 2026, când se va introduce o taxă vamală standard de 3 euro pentru coletele mici din afara UE. Până atunci, diferențele dintre sistemele naționale rămân o provocare, iar încasările efective din taxele logistice ar putea fi mult sub estimările inițiale ale guvernelor.

Precizăm că și autoritățile de la Chișinău intenționează din vara anului curent să aplice taxe pentru coletele din străinătate, valoarea cărora nu ajunge la 150 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!