Arabia Saudită a plasat un depozit de cinci miliarde dolari în Banca Centrală a Turciei

Arabia Saudită a semnat un acord cu Turcia pentru a depozita cinci miliarde de dolari în banca centrală a acesteia, prin Fondul de Dezvoltare al Arabiei Saudite (SFD), transmite Reuters.

Ministrul saudit de Finanţe, Mohammed Bin Abdullah Al-Jadaan, anunţase în decembrie intenţia ţării sale de a face un depozit.

Deşi rezervele valutare nete ale Turciei s-au redresat de la doar şase miliarde de dolari în vara anului trecut, când se situau la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, de la cutremurele din februarie ele au pierdut aproximativ 8,5 miliarde de dolari.

În săptămâna care s-a încheiat în 24 februarie, rezervele valutare nete de la Banca Centrală a Turciei au scăzut la aproximativ 20,2 miliarde de dolari.

În ultimii ani, rezervele Turciei au scăzut semnificativ din cauza intervenţiilor de pe piaţă şi în urma crizei valutare din decembrie 2021. Lira turcească s-a depreciat cu aproximativ 30% faţă de dolar în 2022 şi cu 44% în 2021.

Conform comunicatului SFD, acordul privind depozitul a fost semnat de preşedintele SFD, Ahmed Aqeel Al-Khateeb, şi guvernatorul Băncii Centrale a Turciei, Sahap Kavcioglu.

În timp ce statele occidentale evită să investească în Turcia, Ankara face ape la ţările „prietenoase” pentru resurse valutare necesare politicii sale de sprijinire a monedei naţionale, echilibrând oferta cu cerea pentru valută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozit #valută #Turcia #Arabia Saudita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.