Atac armat la Moscova. Ucraina dă vina pe Vladimir Putin: Crime împotriva propriilor cetățeni

Serviciile secrete ucrainene spun că Vladimir Putin ar fi vinovat de masacrul din Moscova. Totodată, reprezentanții acestei structuri l-au numit „tiran”, menționând că ar fi capabil de crime împotriva propriului popor. Cel puțin 40 persoane au fost ucise și 145 rănite într-un atac armat care a avut loc în seara zilei de ieri la sala de concerte Crocus City Hall din apropierea Moscovei, relatează agenția rusă de presă de stat TASS. Agenția de știri RIA a precizat că cel puțin trei persoane în haine de camuflaj au deschis focul în sala de spectacole Crocus City Hall.

Vladimir Putin, acuzat de Ucraina

Potrivit Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, atacul reprezintă „o provocare deliberată a regimului Putin”. Mai mult, autoritățile ucrainene spun că o parte din comunitatea internațională a transmis avertismente legat de unele posibile lovituri.

„Aceasta este o provocare deliberată a serviciilor speciale ale lui Putin, despre care comunitatea internațională a avertizat. Tiranul Kremlinului și-a început cariera cu acest lucru și vrea să o încheie cu aceleași crime împotriva propriilor cetățeni”, a spus Andrii Yusov, reprezentant al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin a fost informat de situație „în primele minute” după atacul de la Crocus. Totodată, acesta a menționat că liderul rus primește în mod constant informații legate de acest caz, precum și despre măsurile care se iau.

Peste 60 de echipe de intervenție acționează în zona mall-ului atacat de teroriști. Autoritățile au reținut un bărbat suspectat că ar fi parte din gruparea care a deschis focul în clădire. Totodată, un microbuz cu numere de Ucraina, parcat în exterior, a fost supus perchezițiilor.

Pe lângă grupul Piknik, vineri, la Crocus, urma să susțină un concert și orchestra simfonică Tavrichesky din regiunea Leningrad. Potrivit serviciului de presă al administrației regionale, majoritatea membrilor orchestrei au părăsit sala.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#atac #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.