Atac armat la Moscova. Ucraina dă vina pe Vladimir Putin: Crime împotriva propriilor cetățeni

23 Mart. 2024, 07:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2024, 07:01 // Actual //  bani.md

Serviciile secrete ucrainene spun că Vladimir Putin ar fi vinovat de masacrul din Moscova. Totodată, reprezentanții acestei structuri l-au numit „tiran”, menționând că ar fi capabil de crime împotriva propriului popor. Cel puțin 40 persoane au fost ucise și 145 rănite într-un atac armat care a avut loc în seara zilei de ieri la sala de concerte Crocus City Hall din apropierea Moscovei, relatează agenția rusă de presă de stat TASS. Agenția de știri RIA a precizat că cel puțin trei persoane în haine de camuflaj au deschis focul în sala de spectacole Crocus City Hall.

Vladimir Putin, acuzat de Ucraina

Potrivit Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, atacul reprezintă „o provocare deliberată a regimului Putin”. Mai mult, autoritățile ucrainene spun că o parte din comunitatea internațională a transmis avertismente legat de unele posibile lovituri.

„Aceasta este o provocare deliberată a serviciilor speciale ale lui Putin, despre care comunitatea internațională a avertizat. Tiranul Kremlinului și-a început cariera cu acest lucru și vrea să o încheie cu aceleași crime împotriva propriilor cetățeni”, a spus Andrii Yusov, reprezentant al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin a fost informat de situație „în primele minute” după atacul de la Crocus. Totodată, acesta a menționat că liderul rus primește în mod constant informații legate de acest caz, precum și despre măsurile care se iau.

Peste 60 de echipe de intervenție acționează în zona mall-ului atacat de teroriști. Autoritățile au reținut un bărbat suspectat că ar fi parte din gruparea care a deschis focul în clădire. Totodată, un microbuz cu numere de Ucraina, parcat în exterior, a fost supus perchezițiilor.

Pe lângă grupul Piknik, vineri, la Crocus, urma să susțină un concert și orchestra simfonică Tavrichesky din regiunea Leningrad. Potrivit serviciului de presă al administrației regionale, majoritatea membrilor orchestrei au părăsit sala.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!