Atac armat la Moscova. Ucraina dă vina pe Vladimir Putin: Crime împotriva propriilor cetățeni

Vladimir Putin, acuzat de Ucraina

Potrivit Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, atacul reprezintă „o provocare deliberată a regimului Putin”. Mai mult, autoritățile ucrainene spun că o parte din comunitatea internațională a transmis avertismente legat de unele posibile lovituri.

„Aceasta este o provocare deliberată a serviciilor speciale ale lui Putin, despre care comunitatea internațională a avertizat. Tiranul Kremlinului și-a început cariera cu acest lucru și vrea să o încheie cu aceleași crime împotriva propriilor cetățeni”, a spus Andrii Yusov, reprezentant al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin a fost informat de situație „în primele minute” după atacul de la Crocus. Totodată, acesta a menționat că liderul rus primește în mod constant informații legate de acest caz, precum și despre măsurile care se iau.

Peste 60 de echipe de intervenție acționează în zona mall-ului atacat de teroriști. Autoritățile au reținut un bărbat suspectat că ar fi parte din gruparea care a deschis focul în clădire. Totodată, un microbuz cu numere de Ucraina, parcat în exterior, a fost supus perchezițiilor.

Pe lângă grupul Piknik, vineri, la Crocus, urma să susțină un concert și orchestra simfonică Tavrichesky din regiunea Leningrad. Potrivit serviciului de presă al administrației regionale, majoritatea membrilor orchestrei au părăsit sala.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.