Aterizare nereușită pentru o companie aeriană de peste Prut - pierderi de milioane. Operează zboruri și în Moldova

Transportatorul aerian naţional estimează pierderi de 62,4 milioane lei românești sau echivalentul a 12,4 milioane de euro în acest an şi venituri totale de 2 miliarde lei. Potrivit celui mai realist scenariu, anul 2024 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, iar scenariul pesimist arată că anul 2027 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, arată proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor şi infrastructurii privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Tarom, publicat în dezbatere de Ministerul Transporturilor de la București.

Ultimul an în care compania aeriană a înregistrat profit a fost 2007.

”În proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2023, s-a estimat un rezultat brut negativ – pierdere, în valoare de 62.415.950 lei, în scădere cu 28,79%, respectiv cu suma de 154.348.660 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, aprobat în bugetul de venituri şi cheltuiei aferent anului 2022, prin Ordinul MTI nr.470/2022 şi în scădere cu 20,53%, respectiv cu suma de 241.640.640 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, preliminat/realizat la data de 31.12.2022”, arată proiectul de act normativ.

Veniturile totale pentru acest an au fost estimate în valoare de 2.008.454.090 lei, mai mari decât preliminatul/realizatul anului 2022 cu 33,93%, respectiv cu suma de 508.835.630 lei.

Veniturile din producţia vândută, programate pentru anul 2023 în valoare de 1.554.097.890 lei, vor fi obţinute din prestarea serviciilor de transport aerian, mentenanţă, chirii şi din alte activităţi şi reprezintă 77,38% din totalul veniturilor în valoare de 2.008.454.090 lei.

În categoria veniturilor din producţia vândută, în valoare de 1.554.097.890 lei, veniturile din transportul pasagerilor şi cargo pe curse regulate (inclusiv operările blocked space agreements) în valoare de 1.340.458.830 lei, au fost programate în creştere cu 43,67%, respectiv cu suma de 407.463.190 lei faţă de preliminatul/realizatul anului 2022.

De asemenea, veniturile din transportul curselor de pasageri charter, au fost programate în creştere cu 14,08%, respectiv cu suma de 24.819.210 lei.

Companie de stat din România este singura care operează curse aeriene pe direcția Chișinău – București, iar prețul biletelor este unul pipărat și poate ajunge și la 160 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarom #pierderi #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.