Aterizare nereușită pentru o companie aeriană de peste Prut - pierderi de milioane. Operează zboruri și în Moldova

Transportatorul aerian naţional estimează pierderi de 62,4 milioane lei românești sau echivalentul a 12,4 milioane de euro în acest an şi venituri totale de 2 miliarde lei. Potrivit celui mai realist scenariu, anul 2024 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, iar scenariul pesimist arată că anul 2027 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, arată proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor şi infrastructurii privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Tarom, publicat în dezbatere de Ministerul Transporturilor de la București.

Ultimul an în care compania aeriană a înregistrat profit a fost 2007.

”În proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2023, s-a estimat un rezultat brut negativ – pierdere, în valoare de 62.415.950 lei, în scădere cu 28,79%, respectiv cu suma de 154.348.660 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, aprobat în bugetul de venituri şi cheltuiei aferent anului 2022, prin Ordinul MTI nr.470/2022 şi în scădere cu 20,53%, respectiv cu suma de 241.640.640 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, preliminat/realizat la data de 31.12.2022”, arată proiectul de act normativ.

Veniturile totale pentru acest an au fost estimate în valoare de 2.008.454.090 lei, mai mari decât preliminatul/realizatul anului 2022 cu 33,93%, respectiv cu suma de 508.835.630 lei.

Veniturile din producţia vândută, programate pentru anul 2023 în valoare de 1.554.097.890 lei, vor fi obţinute din prestarea serviciilor de transport aerian, mentenanţă, chirii şi din alte activităţi şi reprezintă 77,38% din totalul veniturilor în valoare de 2.008.454.090 lei.

În categoria veniturilor din producţia vândută, în valoare de 1.554.097.890 lei, veniturile din transportul pasagerilor şi cargo pe curse regulate (inclusiv operările blocked space agreements) în valoare de 1.340.458.830 lei, au fost programate în creştere cu 43,67%, respectiv cu suma de 407.463.190 lei faţă de preliminatul/realizatul anului 2022.

De asemenea, veniturile din transportul curselor de pasageri charter, au fost programate în creştere cu 14,08%, respectiv cu suma de 24.819.210 lei.

Companie de stat din România este singura care operează curse aeriene pe direcția Chișinău – București, iar prețul biletelor este unul pipărat și poate ajunge și la 160 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarom #pierderi #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.