Au căzut FB, X, YouTube, Gmail, Google. Houthinii au bombardat cablurile din Marea Roșie

Astăzi, multiple servicii online majore, inclusiv Facebook (FB), YouTube, Gmail, Google și altele, au căzut simultan. Incidentul a fost provocat de un atac asupra infrastructurii de telecomunicații, cu cablurile din Marea Roșie fiind bombardate de rebelii Houthi.

Cablul afectat, cunoscut sub numele de Asia-Africa-Europa 1, este o parte crucială a rețelei de comunicații globale și transportă aproximativ 20% din traficul mondial de internet. Atacul asupra acestuia a determinat o scădere bruscă a accesului la o varietate de servicii online populare, afectând milioane de utilizatori din întreaga lume.

Autoritățile au reușit să inverseze temporar traficul către rute alternative, orientându-l spre est pentru a minimiza impactul. Cu toate acestea, remedierea completă a problemei va necesita timp și efort considerabil.

Incidentul a stârnit îngrijorări și speculații cu privire la vulnerabilitatea infrastructurii de comunicații la atacuri și la creșterea instabilității geopolitice în regiune. Este necesară o investigație profundă pentru a determina amploarea și consecințele acestui incident, precum și pentru a dezvolta strategii de securitate robuste pentru a preveni evenimente similare în viitor.

Pe măsură ce societatea devine din ce în ce mai dependentă de internet și de serviciile online, astfel de evenimente subliniază importanța securizării și protejării infrastructurii de comunicații pentru a asigura continuitatea funcționării normale a activităților sociale și economice în întreaga lume.

#marea rosie #cabluri #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația președintelui american Donald Trump a cerut autorităților interimare de la Caracas să întrerupă relațiile economice cu Rusia, China, Iran și Cuba și să acorde Statelor Unite un rol exclusiv în exploatarea resurselor petroliere ale Venezuelei, relatează ABC News, citând surse apropiate discuțiilor.

Potrivit acestora, cerințele au fost transmise conducerii interimare a Venezuelei, reprezentată de Delcy Rodríguez, iar îndeplinirea lor este o condiție prealabilă pentru ca Washingtonul să permită majorarea producției de petrol. În același timp, Caracas ar urma să ofere prioritate companiilor americane la vânzarea petrolului greu și să accepte un parteneriat exclusiv cu SUA în domeniul energetic.

Sursele susțin că secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat pe 5 ianuarie, într-un briefing cu ușile închise pentru membri ai Congresului, că Washingtonul dispune de pârghii suficiente pentru a forța Venezuela să accepte aceste condiții. Potrivit lui Rubio, tancurile petroliere venezuelene sunt aproape pline, iar statul sud-american ar avea la dispoziție doar câteva săptămâni până la intrarea în incapacitate financiară, dacă nu reușește să își vândă stocurile de petrol.

Anterior, Donald Trump a afirmat că autoritățile interimare de la Caracas vor transfera Statelor Unite între 30 și 50 de milioane de barili de petrol, care ar urma să fie comercializați la prețul pieței. Liderul de la Casa Albă a precizat că va supraveghea personal utilizarea fondurilor obținute, pentru a se asigura că acestea sunt folosite „în beneficiul poporului venezuelean și al Statelor Unite”.

Surse citate de Politico au relatat anterior că administrația Trump a cerut, de asemenea, stoparea traficului de droguri, expulzarea agenților iranieni și cubanezi considerați ostili Washingtonului, precum și încetarea vânzărilor de petrol către statele rivale SUA. Totodată, oficialii americani se așteaptă ca autoritățile interimare să faciliteze organizarea unor alegeri libere și, ulterior, să se retragă de la putere.

În decembrie 2025, SUA au instituit o blocadă maritimă asupra petrolierelor sancționate care intrau sau ieșeau din Venezuela. Măsura a fost reconfirmată la începutul lunii ianuarie, după o operațiune americană în urma căreia fostul președinte venezuelean Nicolás Maduro a fost capturat.

Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, estimate la aproximativ 17% din totalul global, însă din cauza managementului defectuos, naționalizărilor și sancțiunilor internaționale, produce în prezent sub 1% din petrolul mondial.