Avantajele cultivării strugurilor în sere! Victor Bîrnaz, producător: Riscurile sunt mai uşor de controlat

20 Aug. 2021, 16:33
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
20 Aug. 2021, 16:33 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Cultivarea viţei-de-vie în seră oferă unele avantaje legate de controlul temperaturii şi al umidităţii aerului, de obţinerea unor recolte mai timpurii, dar şi a unor preţuri mai bune de comercializare.

În cazul lui Victor Bîrnaz din satul Chetrosu, raionul Drochia, membru MOVCA, acest tip de producere creează şi unele condiţii necesare pentru obţinerea strugurilor ecologici.

Fermierul dispune de un teren de 0,93 ha certificat ecologic, împărţit în trei părţi, pe care cultivă în prezent viţă-de-vie în seră pe 0,23 ha, iar pe cealaltă suprafaţă – căpşun şi porumb în câmp deschis.

„Foarte mult m-a ajutat faptul că via este cultivată în seră. Anul acesta, cu două săptămâni a întârziat coacerea în câmp deschis, iar eu am ieşit pe piaţă cam cu o săptămână mai devreme şi preţul e bun.”

Producerea strugurilor ecologici este ocupaţia sa principală, iar în acest moment este preocupat cel mai mult de recoltarea şi desfacerea producţiei.

Recoltarea a început-o încă pe 26 iulie şi preconizează să o încheie la mijlocul lunii septembrie. Pentru sfârşitul acestei săptămâni, bunăoară, îşi face planuri legate de participarea la un târg de produse ecologice desfăşurat în capitală.

„Vindem în marketurile din Drochia, reţeaua Family Market şi la târgurile EcoLocal din capitală, dar sperăm ca în viitor să ieşim şi la export.”

Anul trecut, sezonul de vegetaţie a început mai devreme, iar din cauza temperaturilor ridicate de afară a fost necesară mai multă muncă de ventilare în seră. Coacerea a avut loc însă concomitent în seră şi în câmp deschis.

Victor Bîrnaz susţine că pentru el acest an agricol este unul bun, dar şi de cel de anul trecut se declară mulţumit. Şi chiar dacă spune e nevoie de foarte multă muncă, crede că totuşi e mai avantajos să cultive via în seră.

„Riscurile sunt mai uşor de controlat. În câmp deschis, dacă e vânt sau plouă, există risc inclusiv pentru polenizare. Noi în seră avem însă un sistem de ventilare şi putem face în aşa fel încât să circule curenţii de aer şi să regleze temperatura şi umiditatea.”

Anul acesta, chiar şi în condiţiile unor temperaturi destul de scăzute, fermierul a reuşit să obţină o polenizare bună a ciorchinilor.

Pentru a avea rezultate, e nevoie însă ca lucrările să se facă la timpul cuvenit, rapid, dar şi corect. Şi cum producerea strugurilor în seră este o practică nouă, constată că e complicat să găsească lucrători pe care să-i înveţe şi să poată conta pe calitatea lucrărilor efectuate.

„Eu, când vine vorba de lucrările de bază, le fac împreună cu soţia mea, dar la cele mai puţin importante sau la îngrijirea şi recoltarea căpşunelor angajez şi alţi 3-4 lucrători.”

Via este în rod din 2016, iar Victor Bîrnaz dispune în prezent de aproximativ 60 de soiuri extratimpurii, timpurii şi medii, de bază fiind Arcadia, Codreanca, Chişmiş şi Prezentabil, iar pe acesta din urmă l-a realtoit cu alte varietăţi.

Totodată, timp de câţiva ani, printre rândurile de vie a cultivat şi căpşuni, pe care i-a transplantat afară, iar după ce se va odihni solul, îi va răsădi înapoi.

Victor Bîrnaz face parte din Asociaţia MOVCA şi spune că participă la toate întrunirile membrilor, iar acest lucru l-a ajutat să facă schimb de informaţii şi cunoştinţe şi, în special, să descopere piaţa de desfacere a produselor ecologice, dar şi faptul că acestea sunt apreciate de consumatori.

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.