Avantajele cultivării strugurilor în sere! Victor Bîrnaz, producător: Riscurile sunt mai uşor de controlat

20 Aug. 2021, 16:33
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
20 Aug. 2021, 16:33 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Cultivarea viţei-de-vie în seră oferă unele avantaje legate de controlul temperaturii şi al umidităţii aerului, de obţinerea unor recolte mai timpurii, dar şi a unor preţuri mai bune de comercializare.

În cazul lui Victor Bîrnaz din satul Chetrosu, raionul Drochia, membru MOVCA, acest tip de producere creează şi unele condiţii necesare pentru obţinerea strugurilor ecologici.

Fermierul dispune de un teren de 0,93 ha certificat ecologic, împărţit în trei părţi, pe care cultivă în prezent viţă-de-vie în seră pe 0,23 ha, iar pe cealaltă suprafaţă – căpşun şi porumb în câmp deschis.

„Foarte mult m-a ajutat faptul că via este cultivată în seră. Anul acesta, cu două săptămâni a întârziat coacerea în câmp deschis, iar eu am ieşit pe piaţă cam cu o săptămână mai devreme şi preţul e bun.”

Producerea strugurilor ecologici este ocupaţia sa principală, iar în acest moment este preocupat cel mai mult de recoltarea şi desfacerea producţiei.

Recoltarea a început-o încă pe 26 iulie şi preconizează să o încheie la mijlocul lunii septembrie. Pentru sfârşitul acestei săptămâni, bunăoară, îşi face planuri legate de participarea la un târg de produse ecologice desfăşurat în capitală.

„Vindem în marketurile din Drochia, reţeaua Family Market şi la târgurile EcoLocal din capitală, dar sperăm ca în viitor să ieşim şi la export.”

Anul trecut, sezonul de vegetaţie a început mai devreme, iar din cauza temperaturilor ridicate de afară a fost necesară mai multă muncă de ventilare în seră. Coacerea a avut loc însă concomitent în seră şi în câmp deschis.

Victor Bîrnaz susţine că pentru el acest an agricol este unul bun, dar şi de cel de anul trecut se declară mulţumit. Şi chiar dacă spune e nevoie de foarte multă muncă, crede că totuşi e mai avantajos să cultive via în seră.

„Riscurile sunt mai uşor de controlat. În câmp deschis, dacă e vânt sau plouă, există risc inclusiv pentru polenizare. Noi în seră avem însă un sistem de ventilare şi putem face în aşa fel încât să circule curenţii de aer şi să regleze temperatura şi umiditatea.”

Anul acesta, chiar şi în condiţiile unor temperaturi destul de scăzute, fermierul a reuşit să obţină o polenizare bună a ciorchinilor.

Pentru a avea rezultate, e nevoie însă ca lucrările să se facă la timpul cuvenit, rapid, dar şi corect. Şi cum producerea strugurilor în seră este o practică nouă, constată că e complicat să găsească lucrători pe care să-i înveţe şi să poată conta pe calitatea lucrărilor efectuate.

„Eu, când vine vorba de lucrările de bază, le fac împreună cu soţia mea, dar la cele mai puţin importante sau la îngrijirea şi recoltarea căpşunelor angajez şi alţi 3-4 lucrători.”

Via este în rod din 2016, iar Victor Bîrnaz dispune în prezent de aproximativ 60 de soiuri extratimpurii, timpurii şi medii, de bază fiind Arcadia, Codreanca, Chişmiş şi Prezentabil, iar pe acesta din urmă l-a realtoit cu alte varietăţi.

Totodată, timp de câţiva ani, printre rândurile de vie a cultivat şi căpşuni, pe care i-a transplantat afară, iar după ce se va odihni solul, îi va răsădi înapoi.

Victor Bîrnaz face parte din Asociaţia MOVCA şi spune că participă la toate întrunirile membrilor, iar acest lucru l-a ajutat să facă schimb de informaţii şi cunoştinţe şi, în special, să descopere piaţa de desfacere a produselor ecologice, dar şi faptul că acestea sunt apreciate de consumatori.

05 Oct. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 12:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Proprietarii a 392 de terenuri private ar urma să primească despăgubiri estimate la 25,93 milioane de lei pentru suprafețele preluate de stat în vederea construcției, reabilitării și extinderii unor drumuri naționale. Proiectul elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale urmează să fie examinat de Guvern în ședința din 7 octombrie.

Terenurile vizate sunt preponderent agricole și au o suprafață totală de 17,4664 hectare. Banii ar urma să fie achitați din Fondul rutier, în limitele bugetului aprobat, fără alocări bugetare suplimentare.

Pentru proprietari, exproprierea înseamnă că terenurile sau porțiunile necesare lucrărilor vor trece în proprietatea statului, în schimbul unei compensații. Despăgubirea va fi stabilită pentru fiecare proprietate în parte, pe baza rapoartelor de evaluare, în funcție de suprafață, amplasare, destinația terenului, accesul la infrastructură și alte caracteristici.

Cele mai multe terenuri sunt prevăzute pentru lucrări pe traseul M5, care leagă frontiera cu Ucraina, prin Criva, de Bălți, Chișinău și Tiraspol. Pentru acest drum sunt incluse 185 de terenuri, cu o suprafață cumulată de 9,3863 hectare, adică peste jumătate din suprafața totală propusă pentru expropriere.

Alte 105 terenuri, însumând 5,0789 hectare, sunt necesare pentru lucrări pe M3, traseul Chișinău–Comrat–Giurgiulești, inclusiv în zonele drumurilor de ocolire a orașelor Vulcănești și Cimișlia. Lista mai cuprinde 25 de terenuri pentru M1, 28 pentru R34, câte 12 pentru R33 și R14, 21 pentru G88 și patru pentru G131.

Valorile medii de evaluare diferă considerabil între localități. Pentru un hectar de teren, documentul indică aproximativ 2,72 milioane de lei la Corlăteni, raionul Rîșcani, 1,9 milioane de lei la Roșu, raionul Cahul, și 1,74 milioane de lei la Lăpușna, raionul Hîncești. La Stoianovca, raionul Cantemir, valoarea medie este de 102 875 de lei pentru un hectar. Acestea sunt repere de evaluare, iar suma efectivă pe care o va primi fiecare proprietar va depinde de particularitățile terenului și de suprafața preluată de stat.

Procedura ar urma să fie gestionată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prin intermediul Administrației Naționale a Drumurilor. Compania va asigura emiterea actelor individuale și a notificărilor, plata despăgubirilor și depunerea cererilor pentru înregistrarea terenurilor în proprietatea statului.