Avantajele cultivării strugurilor în sere! Victor Bîrnaz, producător: Riscurile sunt mai uşor de controlat

20 Aug. 2021, 16:33
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
20 Aug. 2021, 16:33 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Cultivarea viţei-de-vie în seră oferă unele avantaje legate de controlul temperaturii şi al umidităţii aerului, de obţinerea unor recolte mai timpurii, dar şi a unor preţuri mai bune de comercializare.

În cazul lui Victor Bîrnaz din satul Chetrosu, raionul Drochia, membru MOVCA, acest tip de producere creează şi unele condiţii necesare pentru obţinerea strugurilor ecologici.

Fermierul dispune de un teren de 0,93 ha certificat ecologic, împărţit în trei părţi, pe care cultivă în prezent viţă-de-vie în seră pe 0,23 ha, iar pe cealaltă suprafaţă – căpşun şi porumb în câmp deschis.

„Foarte mult m-a ajutat faptul că via este cultivată în seră. Anul acesta, cu două săptămâni a întârziat coacerea în câmp deschis, iar eu am ieşit pe piaţă cam cu o săptămână mai devreme şi preţul e bun.”

Producerea strugurilor ecologici este ocupaţia sa principală, iar în acest moment este preocupat cel mai mult de recoltarea şi desfacerea producţiei.

Recoltarea a început-o încă pe 26 iulie şi preconizează să o încheie la mijlocul lunii septembrie. Pentru sfârşitul acestei săptămâni, bunăoară, îşi face planuri legate de participarea la un târg de produse ecologice desfăşurat în capitală.

„Vindem în marketurile din Drochia, reţeaua Family Market şi la târgurile EcoLocal din capitală, dar sperăm ca în viitor să ieşim şi la export.”

Anul trecut, sezonul de vegetaţie a început mai devreme, iar din cauza temperaturilor ridicate de afară a fost necesară mai multă muncă de ventilare în seră. Coacerea a avut loc însă concomitent în seră şi în câmp deschis.

Victor Bîrnaz susţine că pentru el acest an agricol este unul bun, dar şi de cel de anul trecut se declară mulţumit. Şi chiar dacă spune e nevoie de foarte multă muncă, crede că totuşi e mai avantajos să cultive via în seră.

„Riscurile sunt mai uşor de controlat. În câmp deschis, dacă e vânt sau plouă, există risc inclusiv pentru polenizare. Noi în seră avem însă un sistem de ventilare şi putem face în aşa fel încât să circule curenţii de aer şi să regleze temperatura şi umiditatea.”

Anul acesta, chiar şi în condiţiile unor temperaturi destul de scăzute, fermierul a reuşit să obţină o polenizare bună a ciorchinilor.

Pentru a avea rezultate, e nevoie însă ca lucrările să se facă la timpul cuvenit, rapid, dar şi corect. Şi cum producerea strugurilor în seră este o practică nouă, constată că e complicat să găsească lucrători pe care să-i înveţe şi să poată conta pe calitatea lucrărilor efectuate.

„Eu, când vine vorba de lucrările de bază, le fac împreună cu soţia mea, dar la cele mai puţin importante sau la îngrijirea şi recoltarea căpşunelor angajez şi alţi 3-4 lucrători.”

Via este în rod din 2016, iar Victor Bîrnaz dispune în prezent de aproximativ 60 de soiuri extratimpurii, timpurii şi medii, de bază fiind Arcadia, Codreanca, Chişmiş şi Prezentabil, iar pe acesta din urmă l-a realtoit cu alte varietăţi.

Totodată, timp de câţiva ani, printre rândurile de vie a cultivat şi căpşuni, pe care i-a transplantat afară, iar după ce se va odihni solul, îi va răsădi înapoi.

Victor Bîrnaz face parte din Asociaţia MOVCA şi spune că participă la toate întrunirile membrilor, iar acest lucru l-a ajutat să facă schimb de informaţii şi cunoştinţe şi, în special, să descopere piaţa de desfacere a produselor ecologice, dar şi faptul că acestea sunt apreciate de consumatori.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.