Avertisment de la Google! Hackerii ruşi au vizat reţelele NATO şi ale forţelor armate din Europa de Est

Potrivit unui raport publicat de Google, hackerii ruşi au vizat reţelele NATO şi ale forţelor armate din Europa de Est. Este vorba grupul cu sediul în Rusia numit Coldriver, sau Callisto. Încă nu se cunoaște exact care armate au fost vizate.

„Aceste campanii au fost trimise folosind conturi Gmail nou create către conturi care nu aparţin Google, astfel încât rata de succes a acestor campanii este necunoscută”, se arată în raport.

La rândul său, Rusia neagă în mod regulat acuzaţiile de organizare de atacuri cibernetice asupra ţintelor occidentale.

În 2019, firma finlandeză de securitate cibernetică F-Secure Labs a descris Callisto ca fiind un actor neidentificat, „interesat de colectarea de informaţii legate de politica externă şi de securitate” în Europa.

Grupul a vizat, de asemenea, un centru de excelenţă al NATO, se arată în raportul de miercuri al Google, fără a da detalii.

Într-o declaraţie, NATO nu a abordat în mod direct raportul Google, dar a spus: „Vedem zilnic activităţi cibernetice rău intenţionate”.

„Centrele de excelenţă NATO lucrează alături de Alianţă, dar nu fac parte din NATO ca atare. Suntem în contact cu ei pe această temă”, se arată în declaraţie.

#hacheri #NATO #atac cibernetic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.