Banca Angliei face o majorare istorică a ratei dobânzii

Banca Angliei a majorat joi rata dobânzii la 3% de la 2,25%. Aceasta este cea mai mare creștere a dobânzilor din 1989. Banca a menționat că Marea Britanie se confruntă cu o recesiune lungă și dureroasă.

Lira sterlină a scăzut pentru scurt timp sub 1,12 dolari după decizie. Banca centrală a declarat că „ar putea” să majoreze din nou ratele dobânzilor din cauza perspectivelor economice „foarte provocatoare”.

Banca Angliei estimează că rata inflaţiei va atinge în acest trimestru cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, de aproximativ 11%, iar în trimestrul trei din 2022 Marea Britanie a intrat deja în recesiune, care în mod potenţial ar putea dura doi ani, mai mult decât în timpul crizei financiare globale din 2008-2009. BoE se aşteaptă la un declin al PIB-ului Regatului Unit de 2,9% până la finalul recesiunii, previzionat pentru mijlocul anului 2024. De asemenea, BoE previzionează că rata şomajului va creşte la 6,4% până la finalul lui 2025, de la nivelul scăzut de 3,5% în prezent.

#Banca Angliei #rata dobanzii #majorare istorica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.