Banii mafiei din Transnistria se întorc acasă! Oligarhul Gușan, favorit al justiției letone?

25 Nov. 2025, 16:09
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Nov. 2025, 16:09 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Sept. 2026, 16:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Sept. 2026, 16:35 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii care vor depozita rezervele de produse petroliere pentru situații de urgență vor avea nevoie de o autorizație specială. Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care introduce un mecanism distinct de autorizare pentru aceste activități.

Potrivit proiectului, autorizația va fi eliberată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), gratuit, pentru o perioadă de cinci ani. Aceasta va fi necesară doar pentru operatorii care vor asigura stocarea produselor petroliere destinate rezervelor de urgență.

Mecanismul nu va afecta activitatea comercială obișnuită de depozitare a carburanților. Scopul autorizării este ca autoritățile să poată verifica dacă operatorii și instalațiile lor îndeplinesc condițiile necesare pentru păstrarea în siguranță a stocurilor de urgență.

ANRE va avea atribuții de autorizare, monitorizare și control. Printre elementele care vor fi urmărite se numără capacitatea instalațiilor, cantitățile de produse petroliere stocate, sistemele de măsurare și monitorizare, precum și disponibilitatea fizică a rezervelor.

Măsura face parte din mecanismul prin care Republica Moldova urmează să constituie stocuri de urgență de produse petroliere. Potrivit legislației adoptate anterior, rezervele trebuie să acopere consumul intern pentru cel puțin 61 de zile sau echivalentul a 90 de zile de importuri nete, fiind aplicat indicatorul mai mare.

Constituirea stocurilor va avea loc treptat, până la 30 iunie 2034. Potrivit autorităților, etapizarea urmărește evitarea unor presiuni financiare asupra bugetului și economiei.

Proiectul urmează să fie examinat în lectura a doua, iar după adoptare modificările vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.