Bitcoin şi-a demonstrat din nou volatilitatea și a coborât vineri cu aproximativ 7%

16 Mart. 2024, 09:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
16 Mart. 2024, 09:49 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Bitcoin şi-a demonstrat din nou volatilitatea, coborând vineri cu aproximativ 7%, de la nivelul de 72.000 de dolari atins joi la 67.000 de dolari, potrivit datelor Coin Metrics, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.

Nu a fost imediat clar ce a cauzat scăderea bitcoin, care se tranzacţionează 24 de ore pe zi. Bitcoin este încă în creştere cu aproximativ 57% în acest an, iar scăderea începută din timpul nopţii de joi spre vineri a avut loc de la maxime aproape record.

Criptomoneda a crescut în ultimele luni, în parte datorită anticipării şi apoi a cererii din partea noilor ETF-uri pentru bitcoin care au fost lansate în SUA în ianuarie.

”Cred că este o mişcare sănătoasă. Înlăturăm o parte din pârghia care s-a acumulat în sistem”, a spus CEO-ul Crypto.com Kris Marszalek la emisiunea ”Squawk Box” de la CNBC, adăugând că presiunea de vânzare vine probabil de pe piaţa de opţiuni.

Creşterile rapide şi scăderi abrupte au fost o caracteristică recurentă a istoriei bitcoin. Pe piaţa taur anterioară, bitcoin a crescut peste 68.000 de dolari în noiembrie 2021, dar se tranzacţiona sub pragul de 20.000 USD aproximativ un an mai târziu.

Cripto-optimiştii spun că volatilitatea clasei de active ar trebui să scadă pe măsură ce bitcoin se maturizează.

Apariţia ETF-urilor bitcoin, care facilitează ca o gamă mai largă de investitori să câştige expunerea la cripto, ar putea ajuta, teoretic, la reducerea acestei volatilităţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.