Bloomberg Billionaires: Cei mai bogaţi 500 de oameni ai lumii au pierdut în total 1,4 trilioane de dolari în 2022

14 Iun. 2022, 20:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iun. 2022, 20:06 // Actual //  bani.md

Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut un total de 1,4 trilioane de dolari în acest an, dintre care 206 miliarde numai luni, conform indicelui Bloomberg Billionaires, pe măsură ce pieţele financiare globale cedează sub greutatea ratelor tot mai mari ale dobânzilor şi a anxietăţii inflaţiei, scrie Bloomberg.

Această situaţie reprezintă un contrast puternic faţă de anul trecut, când pieţele în creştere au sporit numărul milionarilor şi miliardarilor cu aproximativ 8%, potrivit unui raport Capgemini World Wealth publicat marţi. Datele arată că numărul miliardarilor din zona Asia-Pacific a crescut cu doar 4,2%, fiind în urma Europei şi rămânând tot mai departe de America de Nord, după ce a dominat numărului elitelor financiare în ultimul deceniu.

SUA, Japonia, China şi Germania rămân printre primele ţări în care trăiesc cei mai mulţi bogaţi ai lumii. Cele patru ţări găzduiesc aproape 64% dintre milionarii şi miliardarii prezenţi la nivel global, arată raportul Capgemini.

Persoanele cu active investibile de 30 de milioane de dolari sau mai mult şi-au privit averea crescând cu 9,6% comparativ cu 2020, cel mai rapid ritm de creştere dintre cohortele studiate de raport. Cei cu 1 milion până la 5 milioane de dolari au suferit cea mai lentă creştere a averii, cu 7,8%.

Raportul a evidenţiat, de asemenea, modul în care femeile din toate categoriile vor moşteni 70% din averile globale în următoarele două generaţii. Bogăţia masivă creată din evaluările vertiginoase ale companiilor de tehnologie şi startup-urilor a dat naştere, totodată, la un număr tot mai mare de tineri bogaţi, proveniţi inclusiv din zona cripto.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!