Bloomberg: Există déjà-vu-uri cu crizele din anii 1970 şi pe pieţe

Ecourile acelui deceniu se aud de peste tot, însă un şoc care să rivalizeze cu cel care l-a forţat pe Nixon să taie legătura dolarului cu aurul este improbabil fără ca la început să existe o criză inflaţionistă, scrie Bloomberg. Amintirile inconfortabile ale anilor 1970 sunt peste tot. Acum, talibanii au preluat rapid controlul Afganistanului, cucerind şi ultima redută guvernamentală de acolo, capitala Kabul, în urma retragerii americane, o situaţie comparată cu căderea Saigonului în 1975, scrie Ziarul Financiar.

Evacuările disperate de atunci pe calea aerului de la ambasada americană au acelaşi impact vizual puternic cu imaginile cu afgani care se înghesuie disperaţi să prindă un loc în avioanele americane care părăsesc Kabulul. Inflaţia a căpătat forţă, iar petrolul se scumpeşte ameţitor. Dar creşterea cotaţiilor nu se compară cu avansul de 300% înregistrat în 1973-74, când statele OPEC au impus un embargo Americii şi altor ţări aliate ei pentru sprijinirea Israelului într-un război local. De asemenea, dolarul este în retragere.

#afganistan #petrol #pret #criză #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.