BNM strânge „lațul” pentru bănci. COVID-19 nu prezintă riscuri capabile să afecteze funcțiile critice

Comitetul executiv al BNM a decis revocarea măsurilor temporare aferente cerințelor față de amortizorul de conservare a capitalului pentru bănci, introduse în aprilie 2020, și revenirea la cerințele prepandemice față de amortizorul de conservare a capitalului.

Măsurile de relaxare temporară a amortizorului au fost aplicate începând cu aprilie 2020, ținând cont de situația epidemiologică dificilă generată de COVID-19 și în scopul de a asigura stabilitatea sectorului bancar, fiind în conformitate cu practicile internaționale de susținere adoptate la nivelul UE. Măsura aplicată a urmărit menținerea tendinței de finanțare a companiilor și populației de către bănci, asigurând o redresare economică fermă și lină.

Decizia BNM a fost luată în contextul în care condițiile care au determinat relaxarea temporară a cerințelor față de amortizorul de conservare a capitalului (riscul înalt de scădere semnificativă a activității economice, deteriorarea considerabilă a calității activelor băncilor cu impact major asupra fondurilor proprii, reducerea bruscă a ofertei de creditare din partea băncilor) au fost depășite, iar situația epidemiologică din țară generată de COVID-19 nu prezintă riscuri capabile să afecteze funcțiile critice ale băncilor.

Luând în considerare cele menționate, s-a concluzionat că sunt întrunite condițiile necesare pentru anularea permisiunii temporare acordate băncilor.

În consecință, băncile urmează să se conformeze cerințelor privind nivelul amortizorului de conservare a capitalului și să mențină un amortizor format din fonduri proprii de nivel 1 de bază egal cu 2,5% din cuantumul total al expunerii la risc. Actualmente toate băncile respectă cerințele de capital, inclusiv cerința privind amortizorul combinat.

#amortizor #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.