BNM strânge „lațul” pentru bănci. COVID-19 nu prezintă riscuri capabile să afecteze funcțiile critice

Comitetul executiv al BNM a decis revocarea măsurilor temporare aferente cerințelor față de amortizorul de conservare a capitalului pentru bănci, introduse în aprilie 2020, și revenirea la cerințele prepandemice față de amortizorul de conservare a capitalului.

Măsurile de relaxare temporară a amortizorului au fost aplicate începând cu aprilie 2020, ținând cont de situația epidemiologică dificilă generată de COVID-19 și în scopul de a asigura stabilitatea sectorului bancar, fiind în conformitate cu practicile internaționale de susținere adoptate la nivelul UE. Măsura aplicată a urmărit menținerea tendinței de finanțare a companiilor și populației de către bănci, asigurând o redresare economică fermă și lină.

Decizia BNM a fost luată în contextul în care condițiile care au determinat relaxarea temporară a cerințelor față de amortizorul de conservare a capitalului (riscul înalt de scădere semnificativă a activității economice, deteriorarea considerabilă a calității activelor băncilor cu impact major asupra fondurilor proprii, reducerea bruscă a ofertei de creditare din partea băncilor) au fost depășite, iar situația epidemiologică din țară generată de COVID-19 nu prezintă riscuri capabile să afecteze funcțiile critice ale băncilor.

Luând în considerare cele menționate, s-a concluzionat că sunt întrunite condițiile necesare pentru anularea permisiunii temporare acordate băncilor.

În consecință, băncile urmează să se conformeze cerințelor privind nivelul amortizorului de conservare a capitalului și să mențină un amortizor format din fonduri proprii de nivel 1 de bază egal cu 2,5% din cuantumul total al expunerii la risc. Actualmente toate băncile respectă cerințele de capital, inclusiv cerința privind amortizorul combinat.

#amortizor #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.