„Bogații” din business țin pe linia de plutire bugetul țării! Generează aproape jumătate din veniturile fiscului

În anul 2023, veniturile la bugetul național administrat de Serviciul Fiscal au atins un nivel record, totalizând 63,9 miliarde lei. Această cifră reflectă contribuția semnificativă a mediului de afaceri din țară, din care 22,7 miliarde lei provin de la marii contribuabili.

Conform declarațiilor directorului adjunct al fiscului, Petru Grichuc, veniturile la bugetul de stat provenite de la marii contribuabili au însumat 12,4 miliarde lei, reprezentând astfel 45% din totalul sumei încasate de această categorie de plătitori. Aceste rezultate au fost posibile datorită eforturilor a 550 de companii care au jucat un rol semnificativ în consolidarea situației financiare a țării.

Cu toate acestea, în ciuda performanțelor remarcabile din 2023, directorul adjunct al fiscului, Petru Grichuc, a atras atenția asupra provocărilor anticipate în anul 2024. Principalul factor de dificultate îl reprezintă demararea negocierilor privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și necesitatea armonizării legislației naționale cu standardele europene.

„Acest an va fi unul dificil, nu doar pentru autoritățile fiscale, ci și pentru întreaga țară. Procesul de aderare la Uniunea Europeană va impune ajustări semnificative în ceea ce privește legislația și politicile fiscale”, a declarat Petru Grichuc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #Fisc #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.