„Bogații” din business țin pe linia de plutire bugetul țării! Generează aproape jumătate din veniturile fiscului

În anul 2023, veniturile la bugetul național administrat de Serviciul Fiscal au atins un nivel record, totalizând 63,9 miliarde lei. Această cifră reflectă contribuția semnificativă a mediului de afaceri din țară, din care 22,7 miliarde lei provin de la marii contribuabili.

Conform declarațiilor directorului adjunct al fiscului, Petru Grichuc, veniturile la bugetul de stat provenite de la marii contribuabili au însumat 12,4 miliarde lei, reprezentând astfel 45% din totalul sumei încasate de această categorie de plătitori. Aceste rezultate au fost posibile datorită eforturilor a 550 de companii care au jucat un rol semnificativ în consolidarea situației financiare a țării.

Cu toate acestea, în ciuda performanțelor remarcabile din 2023, directorul adjunct al fiscului, Petru Grichuc, a atras atenția asupra provocărilor anticipate în anul 2024. Principalul factor de dificultate îl reprezintă demararea negocierilor privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și necesitatea armonizării legislației naționale cu standardele europene.

„Acest an va fi unul dificil, nu doar pentru autoritățile fiscale, ci și pentru întreaga țară. Procesul de aderare la Uniunea Europeană va impune ajustări semnificative în ceea ce privește legislația și politicile fiscale”, a declarat Petru Grichuc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #Fisc #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.