Bombă! Concedieri pe bandă rulantă. 15% din angajații Parlamentului vor fi zburați din funcții

Personalul secretariatului Parlamentului urmează să fie redus din cauza ineficienței mai multor șefi și șefi de direcție. Acest fapt a fost declarat de președintele Parlamentului Igor Grosu în cadrul emisiunii „Rezoomat”, moderată de Ileana Pârgaru, de la Rlive.md și realitatea.md.

Potrivit lui Igor Grosu, la Biroul Permanent al Parlamentului a fost aprobat un proiect, prin care a fost modificată organigrama secretariatului Parlamentului și au fost optimizate niște funcții.

„Un moment a fost să mai reducem din șefi și șefi de direcții. Noi am făcut o evaluare a prestației mai multor structuri din parlament și am considerat că nu avem nevoie de atâția șefi.” – a menționat Igor Grosu.

Nemulțumirile președintelui Republicii Moldova au fost legate și de procesele e-voting și e-parlament care au stagnat ani de zile.

„Sunt procese care au stagnat în timp, cum ar fi e-voteing sau e-parlament. Noi avem întrebări pe dimensiunea asta. De ce nu s-a putut ani de zile de a face acest vot electronic. A trebuit să vin și să spunem că avem la dispoziție o săptămână pentru a găsi soluția tehnică. Și într-o săptămână s-a găsit. Atunci eu mă întreb care a fost problema când toate componentele erau gata. De ce a trebuit să așteptăm ani de zile. Și s-a făcut o analiză, s-a văzut cine muncește și cine face figurație.” – a subliniat șeful legislativului.

Astfel, potrivit speakerului moldovean, în urma remanierilor de cadre în jur de 60 de poziții de diferiți șefi și subalterni vor fi lichidate ceea ce înseamnă în jur de 15 la sută din personalul secretariatului Parlamentului.

#Grosu #angajati #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.