Bombă! Concedieri pe bandă rulantă. 15% din angajații Parlamentului vor fi zburați din funcții

Personalul secretariatului Parlamentului urmează să fie redus din cauza ineficienței mai multor șefi și șefi de direcție. Acest fapt a fost declarat de președintele Parlamentului Igor Grosu în cadrul emisiunii „Rezoomat”, moderată de Ileana Pârgaru, de la Rlive.md și realitatea.md.

Potrivit lui Igor Grosu, la Biroul Permanent al Parlamentului a fost aprobat un proiect, prin care a fost modificată organigrama secretariatului Parlamentului și au fost optimizate niște funcții.

„Un moment a fost să mai reducem din șefi și șefi de direcții. Noi am făcut o evaluare a prestației mai multor structuri din parlament și am considerat că nu avem nevoie de atâția șefi.” – a menționat Igor Grosu.

Nemulțumirile președintelui Republicii Moldova au fost legate și de procesele e-voting și e-parlament care au stagnat ani de zile.

„Sunt procese care au stagnat în timp, cum ar fi e-voteing sau e-parlament. Noi avem întrebări pe dimensiunea asta. De ce nu s-a putut ani de zile de a face acest vot electronic. A trebuit să vin și să spunem că avem la dispoziție o săptămână pentru a găsi soluția tehnică. Și într-o săptămână s-a găsit. Atunci eu mă întreb care a fost problema când toate componentele erau gata. De ce a trebuit să așteptăm ani de zile. Și s-a făcut o analiză, s-a văzut cine muncește și cine face figurație.” – a subliniat șeful legislativului.

Astfel, potrivit speakerului moldovean, în urma remanierilor de cadre în jur de 60 de poziții de diferiți șefi și subalterni vor fi lichidate ceea ce înseamnă în jur de 15 la sută din personalul secretariatului Parlamentului.

#Grosu #angajati #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.