Bomba cu ceas, care prezice colapsul sistemului de pensii din Republica Moldova

Reducerea vârstei de pensionare, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2022 ar putea duce la falimentul sistemului de pensii. Este e o povară enormă pentru bugetul țării. Autoritățile vor trebui să identifice anual peste 3,5 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului Bugetului Asigurărilor Sociale. Deocamdată legea nu a fost atacată la Curtea Constituțională pentru a fi anulată.

„Chiar și la moment după reforma din anul 2016 cu actualizarea mai accentuată a pensiei noi deja avem un sistem de pensii care e susținut din cadrul transferurilor de la buget. Or, revenirea la vârsta de pensionarea fără alte condiții ar însemna o presiune uriașă pe finanțele publice. La modul practic unica soluție este să se ia mai multe resurse din bugetul de stat, pentru acoperirea deficitului de pensii. Suma e de ordinul miliardelor de lei. Atunci când a fost implementată reforma sistemului de pensii în anul 2016 condiția a fost majorarea vârstei de pensionare, dar și cuantumul pensei. Ideea a fost ca mai puțini pensionari să primească pensii decente. Dacă analizam dinamica evoluției mărimii medii a pensiei vedem o evidentă creștere față de situația care era în anul 2016 și nu e vorba de indexarea anuală ci de faptul că la foarte multe categorii de pensionari pensia crescut. Evident, dacă se revine la vârsta de pensionare asta este nesustenabil pentru buget, efectiv falimentul sistemului de pensii”, este de părere Stas Madan, economistul de la Expert-Grup.

Legea a fost votată cu încălcări, doar prin modificarea unei sintagme, fără consultări publice, fără avizul Guvernului, fără respectarea normelor de adoptare a unei legi.

Potrivit lui Madan este evident, niciun guvern doar dacă ar fi kamikaze ar da aviz pozitiv unei asemenea legi, deoarece efectiv nu sunt bani la buget pentru aceasta. Marea provocare a oricărei garnituri guvernamentale este cum o să gestioneze această prevedere a legislației. Faptul că nu se întreprinde nimic există speranța ca prevederea să fie anulată, dar nimeni nu a avut curajul să o atace la Curtea Constituțională pentru că i-ar putea costa electoral.

La rândul său, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță menționează că:

„În momentul pensionării, pensia calculată este aproximativ egală cu 40% din salariul mediu, cea ce însemnă că cei 97 mii pensionari apăruți peste noapte vor pretinde la o pensie medie de 3,2 mii lei lunar. Astfel chiar pentru luna ianuarie Guvernul trebuie să identifice 310 milioane lei pentru plata pensiei la cei apăruți în urma votării legii din noapte, iar pentru întregul an va fi nevoie de peste 3,7 miliarde lei suplimentar la bugetul Asigurărilor Sociale votat de Parlament. Lunar în Republica Moldova se pensionează în jur de 4 mii de persoane. Iar la cei 550 mii pensionari se vor adăuga încă 97 mii persoane”.

Economistul afirmă că salariu mediu în Republica Moldova este de 8000 de lei, or pensia medie ar trebui să fie de 3400 de lei, însă la noi pensia este de două ori mai mică. Acest lucru se întâmplă deoarece noi nu avem suficienți angajați în economie. Noi acumulăm din contribuțiile acestora doar jumătate din suma de care noi avem nevoie. ”În prezent, trei oameni care lucrează în sectorul real trebuie să mențină doi bugetari și cinci pensionari. Nu putem plăti pensii dacă nu avem angajați. Dacă reducerea vârstei de pensionare va intra în vigoare bugetul asigurărilor sociale intră în incapacitate de plată, iar guvernul va fi nevoit să reducă banii alocați proiectelor investiționale ca să-i dea la pensii. Este straniu că nici un deputat nu a contestat-o la Curtea Constituțională. Logica e că populismul domină rațiunea”, a conchis Ioniță.

Potrivit modificărilor la legii, care a fost votată în decembrie anul trecut, vârsta de pensionare a fost redusă la bărbați de la 63 de ani cum era planificat în 2021 la 62 de ani cum a fost până în 2016. Iar pentru doamne de la 59 ani și 6 luni la 57 ani.

Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova și-au expus îngrijorarea în legătura cu reducerea vârstei de pensionare. FMI și Banca Mondială afirmă că acest lucru va afecta sustenabilitatea sistemului de pensii și se va solda cu pensii mai mici pentru toți. Totodată, măsura lasă mai puține resurse pentru cheltuielile prioritare care vizează domeniul sănătății, educației și infrastructură.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că la 1 ianuarie 2021 în Republica Moldova erau 686 251 de pensionari cu peste 10,5 mii mai mult comparativ cu anul 2015, iar pensia medie s-a majorat gradual de la 1 087 de lei la 2154 de lei în aprilie curent

#Curtea Constitutionala #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.