Boom imobiliar în Europa: prețurile locuințelor au crescut cu 65% în 10 ani

Prețurile locuințelor din Uniunea Europeană cresc într-un ritm mai rapid decât chiriile, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În ultimul trimestru din 2025, locuințele s-au scumpit, în medie, cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce chiriile au crescut cu 3,2%. Comparativ cu trimesrul anterior, creșterile au fost mai moderate: +0,8% pentru prețurile imobiliare și +0,6% pentru chirii.

Privind evoluția pe termen lung, datele arată o tendință clară: în ultimii zece ani, prețurile locuințelor în UE au crescut, în medie, cu aproape 65%, în timp ce chiriile au urcat cu aproximativ 22%. În majoritatea statelor europene, locuințele s-au scumpit mult mai accelerat decât chiriile, diferența fiind vizibilă în 25 dintre țările analizate.

Există însă și excepții notabile. Ungaria înregistrează cea mai spectaculoasă creștere: locuințele s-au scumpit cu aproape 290% față de 2015, adică de aproape patru ori, iar chiriile s-au dublat în aceeași perioadă. Creșteri semnificative ale prețurilor au fost consemnate și în Portugalia (+180%), Lituania (+168%) și Bulgaria (+157%). La polul opus se află Finlanda, singura țară în care prețurile locuințelor au scăzut ușor în ultimul deceniu, cu aproximativ 3%.

În același interval, chiriile au crescut în toate cele 27 de state membre ale UE, cele mai mari majorări fiind înregistrate tot în Ungaria (+109%), urmată de Lituania (+88%), precum și de Irlanda și Polonia, ambele cu creșteri de aproximativ 76%.

Și România se înscrie în tendința ascendentă: în ultimii zece ani, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 74%, iar chiriile aproape în același ritm, cu circa 72%. Evoluția arată o presiune constantă pe piața imobiliară, atât pentru cumpărători, cât și pentru chiriași, pe fondul cererii ridicate și al costurilor tot mai mari.

Republica Moldova nu este inclusă în analiza Eurostat, însă evoluțiile de pe piața locală indică o situație și mai tensionată. Piața imobiliară din Chișinău și suburbii a intrat într-o fază de ajustare severă, după ce numărul tranzacțiilor s-a prăbușit la minime istorice. În primul trimestru din 2026 au fost vândute doar 623 de apartamente, potrivit datelor Cadastrului.

Totodată, în doar doi ani, piața a cunoscut o creștere accelerată: de la circa 1.070 €/m² în 2023 la aproximativ 1.720 €/m² la final de 2025, ceea ce înseamnă o majorare de peste 60%.

#preturi #Europa #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.