Brandul de lux Gucci va avea un nou director de creație! Vine de la o renumită casă de modă italiană

Italianul Sabato De Sarno, actualul director de modă al casei Valentino, va prelua funcţia de director de creaţie al brandului Gucci, după demisia lui Alessandro Michele de la sfârşitul anului 2022, au anunţat reprezentanţii companiei Gucci şi cei ai grupului Kering, din care face parte casa italiană, informează AFP.

Creatorul de modă napolitan, care coordona până acum colecţiile masculine şi feminine ale casei Valentino, „îşi va prelua noile responsabilităţi imediat după ce se va elibera de obligaţiile asociate funcţiilor sale actuale” şi va prezenta „prima sa colecţie în cadrul Săptămânii Modei Feminine de la Milano, în septembrie 2023”, precizează comunicatul de presă.

El îi urmează în această funcţie stilistului Alessandro Michele, care a părăsit casa Gucci în noiembrie 2022, unde a deţinut timp de şapte ani funcţia de director de creaţie.

Angajat în 2015 pentru a salva brandul Gucci şi pentru a relansa vânzările sale în scădere, Alessandro Michele a oferit casei italiene un nou suflu prin intermediul unor colecţii îndrăzneţe, care conţineau adeseori motive florale şi ludice.

Deşi a marcat istoria casei Gucci, acest stilist nu a reuşit totuşi să îi relanseze vânzările cu aceeaşi vigoare de care beneficiau concurenţii săi.

Sabato De Sarno va conduce atelierul de creaţie de la Gucci şi va colabora cu CEO-ul casei de modă, Marco Bizzarri. El va avea sarcina „de a defini şi de a exprima viziunea creativă a casei Gucci prin colecţii feminine şi masculine, marochinărie, accesorii şi lifestyle”.

Acest creator de modă şi-a început cariera la Prada în 2005, apoi s-a alăturat casei Dolce & Gabbana înainte să înceapă să lucreze pentru Valentino în 2009, unde a urcat în ierarhie până a devenit director de modă.

#director de creatie #valentino #gucci #brand de lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.