Brandul de lux Gucci va avea un nou director de creație! Vine de la o renumită casă de modă italiană

Italianul Sabato De Sarno, actualul director de modă al casei Valentino, va prelua funcţia de director de creaţie al brandului Gucci, după demisia lui Alessandro Michele de la sfârşitul anului 2022, au anunţat reprezentanţii companiei Gucci şi cei ai grupului Kering, din care face parte casa italiană, informează AFP.

Creatorul de modă napolitan, care coordona până acum colecţiile masculine şi feminine ale casei Valentino, „îşi va prelua noile responsabilităţi imediat după ce se va elibera de obligaţiile asociate funcţiilor sale actuale” şi va prezenta „prima sa colecţie în cadrul Săptămânii Modei Feminine de la Milano, în septembrie 2023”, precizează comunicatul de presă.

El îi urmează în această funcţie stilistului Alessandro Michele, care a părăsit casa Gucci în noiembrie 2022, unde a deţinut timp de şapte ani funcţia de director de creaţie.

Angajat în 2015 pentru a salva brandul Gucci şi pentru a relansa vânzările sale în scădere, Alessandro Michele a oferit casei italiene un nou suflu prin intermediul unor colecţii îndrăzneţe, care conţineau adeseori motive florale şi ludice.

Deşi a marcat istoria casei Gucci, acest stilist nu a reuşit totuşi să îi relanseze vânzările cu aceeaşi vigoare de care beneficiau concurenţii săi.

Sabato De Sarno va conduce atelierul de creaţie de la Gucci şi va colabora cu CEO-ul casei de modă, Marco Bizzarri. El va avea sarcina „de a defini şi de a exprima viziunea creativă a casei Gucci prin colecţii feminine şi masculine, marochinărie, accesorii şi lifestyle”.

Acest creator de modă şi-a început cariera la Prada în 2005, apoi s-a alăturat casei Dolce & Gabbana înainte să înceapă să lucreze pentru Valentino în 2009, unde a urcat în ierarhie până a devenit director de modă.

#director de creatie #valentino #gucci #brand de lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.