Brandul de lux Gucci va avea un nou director de creație! Vine de la o renumită casă de modă italiană

Italianul Sabato De Sarno, actualul director de modă al casei Valentino, va prelua funcţia de director de creaţie al brandului Gucci, după demisia lui Alessandro Michele de la sfârşitul anului 2022, au anunţat reprezentanţii companiei Gucci şi cei ai grupului Kering, din care face parte casa italiană, informează AFP.

Creatorul de modă napolitan, care coordona până acum colecţiile masculine şi feminine ale casei Valentino, „îşi va prelua noile responsabilităţi imediat după ce se va elibera de obligaţiile asociate funcţiilor sale actuale” şi va prezenta „prima sa colecţie în cadrul Săptămânii Modei Feminine de la Milano, în septembrie 2023”, precizează comunicatul de presă.

El îi urmează în această funcţie stilistului Alessandro Michele, care a părăsit casa Gucci în noiembrie 2022, unde a deţinut timp de şapte ani funcţia de director de creaţie.

Angajat în 2015 pentru a salva brandul Gucci şi pentru a relansa vânzările sale în scădere, Alessandro Michele a oferit casei italiene un nou suflu prin intermediul unor colecţii îndrăzneţe, care conţineau adeseori motive florale şi ludice.

Deşi a marcat istoria casei Gucci, acest stilist nu a reuşit totuşi să îi relanseze vânzările cu aceeaşi vigoare de care beneficiau concurenţii săi.

Sabato De Sarno va conduce atelierul de creaţie de la Gucci şi va colabora cu CEO-ul casei de modă, Marco Bizzarri. El va avea sarcina „de a defini şi de a exprima viziunea creativă a casei Gucci prin colecţii feminine şi masculine, marochinărie, accesorii şi lifestyle”.

Acest creator de modă şi-a început cariera la Prada în 2005, apoi s-a alăturat casei Dolce & Gabbana înainte să înceapă să lucreze pentru Valentino în 2009, unde a urcat în ierarhie până a devenit director de modă.

#director de creatie #valentino #gucci #brand de lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a crescut modest în perioada ianuarie–septembrie 2025, însă datele oficiale arată că avansul este însoțit de dezechilibre tot mai vizibile. Produsul intern brut a urcat cu doar 2%, în condițiile în care creșterea a fost susținută în principal de investiții și consum, în timp ce comerțul extern a tras economia în jos. Exportul net a avut o contribuție negativă de 6,8 puncte procentuale, pe fondul scăderii exporturilor de bunuri cu 7,7% și al majorării importurilor cu 12,2%.

Dezechilibrul comercial s-a adâncit puternic. Importurile au fost de aproximativ trei ori mai mari decât exporturile, iar gradul de acoperire a coborât la doar 33,5%. Deficitul comercial a ajuns la circa 5,22 miliarde de dolari, în creștere cu 30,7% față de perioada similară a anului precedent, semnalând o dependență externă în accentuare.

Presiunile se văd și în contul curent al balanței de plăți. Deficitul s-a majorat cu 41%, până la 2,9 miliarde de dolari, echivalentul a 19,5% din PIB. Evoluția este explicată de reducerea remiterilor cu 3,1%, de cererea internă ridicată și de importurile energetice mai mari. Necesitatea de finanțare externă a economiei a urcat la 19,3% din PIB, un nivel considerat ridicat pentru o economie de dimensiunea Moldovei.

În agricultură, tabloul este neuniform. Producția totală a crescut cu 10,2%, însă sectorul zootehnic a intrat în declin accentuat. Producția animalieră s-a redus cu 10,9%, iar efectivele de porcine au scăzut cu 23,5%, în principal din cauza focarelor de pestă porcină africană. Și numărul bovinelor s-a diminuat cu 3,3%, ceea ce arată că avansul agriculturii este susținut aproape exclusiv de sectorul vegetal.

Inflația anuală a coborât la 6,9% în septembrie 2025, dar rămâne peste intervalul țintit de Banca Națională. Tarifele la energie continuă să exercite presiuni puternice: energia electrică s-a scumpit cu 18,5%, iar încălzirea centralizată cu 35,3%.

Pe piața financiară se observă o expansiune rapidă a creditării. Volumul creditelor noi a crescut cu 27,6%, iar portofoliul total de împrumuturi cu 33,7%. Creditele acordate populației au urcat chiar mai rapid, cu 41,5%. În același timp, creditele neperformante au crescut cu 32,1%, până la 4,3 miliarde de lei. Deși rata NPL rămâne relativ redusă, la 4,7%, dinamica ascendentă începe să ridice semne de prudență.

Execuția bugetară arată venituri în creștere la 92,9 miliarde de lei, cu 14,6% mai mult decât anul trecut, însă cheltuielile au ajuns la 98,4 miliarde de lei. Deficitul bugetar se menține la aproximativ 5,7 miliarde de lei, ceea ce confirmă că statul continuă să cheltuiască peste nivelul încasărilor.

Datoria de stat a urcat la 127,3 miliarde de lei, în creștere anuală de 15,8%, impulsionată în special de majorarea datoriei externe cu 22,4%. Autoritățile consideră nivelul sustenabil, însă ritmul de acumulare este în creștere.

În ansamblu, economia Moldovei continuă să avanseze, dar pe un fundament fragil. Investițiile și consumul mențin creșterea pe linia de plutire, însă slăbiciunile din comerțul extern, adâncirea deficitului de cont curent, problemele din zootehnie și creșterea datoriei publice conturează riscuri tot mai vizibile pentru perioada următoare.