BRIEFINGUL ZILEI: Cum pot vota moldovenii prin poștă la alegerile de pe 28 septembrie

În cadrul parlamentarelor din acest an, a fost extinsă lista țărilor în care moldovenii își pot exprima opțiunea de vot prin poștă. Este vorba despre Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Coreea, Australia și Noua Zeelandă.

Persoanele care se vor afla în aceste state și vor să își exercite dreptul de a vota prin corespondență trebuie să se înregistreze până pe 14 august 2025 pe pagina Comisiei Electorale Centrale.

Dacă renunță la intenția de a-și exercita dreptul de vot prin corespondență, alegătorul are dreptul să-și anuleze înregistrarea cel târziu până pe 29 august 2025.

În procesul înregistrării pentru votul prin corespondență, alegătorul va comunica adresa poștală la care solicită să fie expediat plicul cu materialele pentru votare, adresa de e-mail validă, numărul de telefon și fotografia cu faţa alegătorului efectuată simultan cu actul de identitate care confirmă dreptul de vot.

După ce va prezenta toate informațiile necesare, cetățeanul va fi inclus în lista electorală pentru votul prin corespondență și va primi plicul cu materialele pentru votare.

Pentru a asigura secretul votului, autoritățile electorale vor utiliza două plicuri: unul exterior personalizat, cu datele destinatarului, iar altul – interior, depersonalizat, cu etichetă de securitate, în care este introdus buletinul de vot.

Persoana care participă la alegeri prin corespondență va semna o declarație privind abținerea de la votarea multiplă și va confirma că și-a exprimat opțiunea în mod secret. Funcționarii electorali susțin că prin semnarea acestui document cetățeanul informează că știe despre răspunderea juridică pentru încălcarea acestor principii.

Expedierea buletinelor de vot pentru votarea prin corespondență începe cel târziu cu 20 de zile înainte de alegeri. Organul electoral va declara valide buletinele de vot recepționate prin poștă până în vinerea dinaintea scrutinului, ora 18:00, conform fusului orar al țării gazdă.

Dacă documentele sunt recepționate după termenul limită stabilit, buletinul de vot se anulează, cetățeanul este notificat și poate merge la secția de votare, ca să își exprime alegerea.

Cheltuielile legate de organizarea și desfășurarea votării prin corespondență se suportă de bugetul de stat.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sezonul agricol 2025/26 a început cu tensiuni pe piața oleaginoaselor, după ce recolta de floarea-soarelui a scăzut în Ucraina și Uniunea Europeană, principalele regiuni producătoare din bazinul Mării Negre. Potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija, declinul de producție a dus la un dezechilibru global și la scumpiri accentuate ale semințelor și uleiului de floarea-soarelui.

În Ucraina, recolta de floarea-soarelui din 2025 s-a redus la 7,8–8 milioane de tone, cu aproape două milioane mai puțin decât anul trecut, când au fost strânse circa 9,5 milioane tone. Și în Uniunea Europeană, producția a fost sub așteptări – 8,5 milioane tone, a treia cea mai mică din ultimii zece ani. „Aceste pierderi de recoltă au strâns balanța globală a oleaginoaselor și au alimentat așteptările de deficit pe piață”, explică Rija.

Pe fondul acestor scăderi, prețurile internaționale au crescut brusc, sprijinite și de scumpirea petrolului Brent, care a revenit la peste 66 dolari/baril, după impunerea sancțiunilor SUA asupra companiilor ruse Rosneft și Lukoil. Costurile de procesare mai mari și interesul pentru biocombustibili au făcut ca uleiurile vegetale să devină tot mai căutate.

În Republica Moldova, campania de achiziții a început sub semnul efervescenței. Pentru prima dată, prețurile au pornit direct de la 10 lei/kg, față de 7–8 lei/kg la începutul sezonului trecut. Cererea ridicată a procesatorilor a împins cotațiile la 10,85 lei/kg în sudul țării (Giurgiulești) și 10,30 lei/kg în nord. La început de noiembrie, prețurile se mențin ridicate, între 10,10 și 10,85 lei/kg, în funcție de regiune. Totuși, de la sfârșitul lunii octombrie, piața s-a calmat ușor, după ce marii cumpărători turci și-au redus temporar prezența. Turcia – care rămâne principalul importator de semințe moldovenești – a redus taxele de import la floarea-soarelui de la 20% la 12%, iar la uleiul brut de la 36% la 30%, măsuri ce vor fi complet eliminate în 2026. „Corecția temporară nu schimbă tendința generală: oferta globală rămâne limitată, iar cererea solidă. Prețurile la floarea-soarelui se vor menține ferme”, estimează Iurie Rija.

Piața porumbului are o evoluție contrastantă. În timp ce în Brazilia producția record a crescut disponibilitatea globală, Europa de Sud-Est a fost afectată de secetă. În Bulgaria, recolta este la minimul ultimilor 16 ani – doar 1,5 milioane tone. În Republica Moldova, situația este mai bună, dar complicată: ploile abundente din septembrie-octombrie au întârziat recoltatul și au ridicat nivelul de umiditate al boabelor. „Campania este lentă, iar mulți fermieri au preferat să semene grâul de toamnă înainte de a strânge porumbul”, arată Rija. Prețurile actuale la poarta fermei sunt de 3,10–3,20 lei/kg, iar la export (FOB Giurgiulești) de 215–217 USD/tonă, cu o posibilă scădere spre 210 USD/tonă în decembrie, odată cu finalizarea recoltării.

Recoltele bogate din Rusia (84 milioane tone) și UE au generat o ofertă confortabilă pe piața globală a grâului, menținând prețurile moderate. În Moldova, după o recoltă bună, grâul se vinde la 3,0–3,5 lei/kg, echivalentul a circa 200 USD/tonă FOB Giurgiulești, similar cotațiilor din porturile românești și ucrainene. Pe fondul cererii sezoniere, Rija anticipează o ușoară creștere a prețurilor în iarnă, spre 3,5–3,7 lei/kg, odată cu refacerea stocurilor pentru consum intern și export.

Producția de orz din 2025 s-a menținut aproape identică cu cea a anului trecut, iar prețurile s-au dovedit surprinzător de stabile: între 3,20 și 3,50 lei/kg pe piața internă, respectiv 3,70 lei/kg la Giurgiulești. Volumul redus disponibil pentru export limitează fluctuațiile. „Piața orzului a devenit una de nișă – liniștită, dar profitabilă. Într-un an cu atâtea extreme, stabilitatea ei e aproape o excepție”, conchide economistul Iurie Rija.