Bugetul Rusiei se topește pentru războiul din Ucraina: 10 trilioane de ruble în arme

Ministerul de Finanțe al Rusiei a anunțat o creștere semnificativă a cheltuielilor bugetare către sfârșitul anului, cu estimări de 3,8 trilioane de ruble în luna octombrie, iar în total, pentru primele 10 luni, cheltuielile au ajuns la 29,9 trilioane de ruble, aproximativ 3 trilioane de ruble pe lună. Pentru restul anului, se preconizează cheltuirea a mai mult de 9,5 trilioane de ruble echivalentul a 94,3 milioane de euro, dintr-un buget total de 39,4 trilioane de ruble.

Majoritatea acestor fonduri vor fi direcționate către finanțarea războiului. Ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, a explicat că creșterea cheltuielilor în decembrie este legată de încheierea contractelor guvernamentale, în mare parte destinate războiului. „Oricare ar fi necesitățile Ministerului Apărării pentru a asigura succesul pe front, le finanțăm ca prioritate”, a declarat Siluanov, menționând necesitatea suplimentării cheltuielilor cu 1,5 trilioane de ruble din cauza războiului și subvenționării dobânzilor pentru creditele ipotecare preferențiale. În schimb, pe partea de plăți sociale (în special pensii), guvernul continuă să economisească, cu o dinamică nominală aproape de rata inflației, potrivit analistului de la Promsvyazbank, Denis Popov.

Raportul privind bugetul a fost mai slab decât se aștepta, cu o creștere agresivă a cheltuielilor în octombrie, subliniază economistul Egor Susin. Bugetul a revenit la un deficit – momentan mic (220 miliarde de ruble pentru primele 10 luni, sau 0,1% din PIB), dar Ministerul de Finanțe intenționează să îl crească la 3,3 trilioane de ruble, adică 1,7% din PIB. Comparativ cu anul trecut, veniturile bugetare cresc mai rapid decât cheltuielile – cu 28,4% față de 23,7% în perioada ianuarie-octombrie. Totuși, în octombrie, veniturile din sectorul petrolier și gazier (care cresc cel mai rapid) au fost pentru prima dată mai mici decât cele din anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #cheltuieli #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a transmis răspunsurile la întrebările privind licitația de 114 milioane de euro pentru proiectul Termoelectrica, însă documentul oficial nu a fost semnat de ministrul Dorin Junghietu, ci de secretarul de stat Cristina Pereteatcu.

Răspunsul a fost expediat pe 3 decembrie 2025 redacției BANI.MD și vizează procedura de achiziții pentru instalarea centralelor de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, proiect finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale. În document, Ministerul explică diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat și ofertele depuse, afirmând că analiza este încă în derulare și se desfășoară exclusiv după regulile Băncii Mondiale.

Deși întrebările se refereau direct la poziția Ministerului Energiei și la posibile riscuri pentru bugetul de stat, semnătura de pe scrisoare aparține nu ministrului Dorin Junghietu, ci secretarului de stat Cristina Pereteatcu, care a transmis clarificările în mod oficial în numele instituției.

În document se menționează că orice decizie privind suspendarea, ajustarea sau relansarea licitației poate fi luată doar cu acordul Băncii Mondiale, în condițiile în care raportul combinat de evaluare a ofertelor se află încă în proces de examinare.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.