Calea Ferată încearcă să facă rost de bani: 7 locomotive și zeci de vagoane scoase la licitații

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” continuă să-și valorifice activele, în încercarea de a face față situației financiare dificile. Compania a anunțat organizarea a două licitații la sfârșitul lunii iulie, în cadrul cărora vor fi scoase la vânzare locomotive, zeci de vagoane de călători și boghiuri.

Prima licitație va avea loc pe 28 iulie, când vor fi comercializate, prin procedura cu reducere, șapte locomotive de model 3ТЭ10М, fiecare fiind expusă într-un lot separat.

O zi mai târziu, pe 29 iulie, CFM va organiza o licitație „cu strigare”, în cadrul căreia vor fi scoase la vânzare 41 de vagoane de călători, fără cărucioare, precum și 90 de boghiuri, considerate una dintre cele mai valoroase categorii de fier vechi, acestea fiind grupate în 45 de loturi.

Licitațiile vor avea loc la sediul întreprinderii din Chișinău, iar documentația poate fi consultată pe pagina oficială a CFM.

Anunțul vine în contextul în care compania continuă să se confrunte cu probleme financiare majore. Potrivit datelor prezentate de întreprindere, Calea Ferată din Moldova avea datorii de aproximativ 450 de milioane de lei în 2025. Chiar dacă obligațiile financiare au fost reduse cu peste 15% față de anul precedent, compania rămâne pe pierdere.

În primele șase luni ale anului 2025, CFM a înregistrat un deficit financiar de 152,4 milioane de lei, ceea ce arată că procesul de redresare economică este încă departe de a fi încheiat. Scoaterea la licitație a locomotivelor și a altor bunuri are loc pe fundalul acestor dificultăți și reflectă eforturile întreprinderii de a obține lichidități și de a reduce presiunea financiară.

#locomotive #Licitații #calea ferata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie