„Campionii ascunşi“ ai Germaniei, coloana vertebrală a celei mai mari economii din UE, îşi caută disperați cumpărători

17 Apr. 2024, 08:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Apr. 2024, 08:57 // Actual //  bani.md

Scharringhausen vinde delicatese şi vinuri fine în nordul Germaniei de 160 de ani, însă viitorul său este sub semnul întrebării, businessul nereu­şind să găsească un cumpărător, potrivit AFP.

Juergen Scharringhausen încearcă să vândă businessul de familie de aproape doi ani, dar nu a primit o ofertă serioasă până acum.

Mulţi proprietari de IMM-uri din Germa­nia sunt într-o poziţie similară din cauza dublei poveri a îmbătrânirii populaţiei şi stagnării economiei.

Un studiu realizat de Commerzbank arată că una din trei companii germane cu vânzări anuale de până la 15 milioane de euro are probleme în a-şi găsi un cumpărător. Până la 250.000 de businessuri ar putea fi for­ţate să se închidă în următorii cinci ani, arată Christian Erbe, preşe­dinte al camerei locale de co­merţ din Baden-Wuerttemberg.

În prezent există în medie doar un candidat pentru fieca­re trei busi­nessuri care au ne­voie de un proprietar nou, relevă datele aso­cia­ţiei naţionale pentru camerele germane de co­merţ (DIHK). În secto­rul hotelier şi de catering, raportul este de un candidat pentru fiecare şapte businessuri.

Problema este aceeaşi tendinţă demogra­fică ce duce în prezent la o penurie de munci­tori calificaţi în Germania: cu generaţia baby boomer intrând la pensie, nu există suficienţi candidaţi cu vârste între 18 şi 40 de ani care să preia businessuri consacrate.

Volatilitatea economiei este un alt factor care-i descurajează pe potenţialii cumpărători, aceştia ezitând să-şi asume dato­riile pe termen lung necesare pen­tru o achi­ziţie într-un climat nesigur.

Antreprenorii care nu reu­şesc să-şi vândă businessurile dau vina pe „reglementarea excesivă, vii­to­rul economiei şi costurile cu energia“ pentru lipsa de candidaţi, spune Detlef Schmidt-Schoele, de la camera de comerţ din Turingia.

Guvernul a încercat să soluţioneze proble­ma lansând un website pentru a conecta busi­nessurile cu posibili noi proprietari, acesta fiind supervizat de ministerul economiei. Există mii de anunţuri din întreaga Germanie pe website, iar multe dintre acestea aparţin unor busi­nessuri de familie. Sentimentul de frustrare resimţit de cele aproximativ trei milioane de companii de familie ale Germaniei, în conti­nuare coloana vertebrală a economiei ţării, este în creştere. În faţa dificultăţilor economice, costurilor de finanţare ridicate şi birocraţiei, proprietarii acestora văd investiţiile vitale în noi tehnologii ca imposibile sau inutile şi caută cumpărători, notează Bloomberg.

După ce pandemia şi criza energiei au împins multe companii la limita supravieţuirii, „o combinaţie de noi reglementări şi nevoia de investiţii masive în transformarea sau scalarea businessurilor a creat un sentiment de «m-am săturat» în rândul multor antreprenori“, arată Jens Krane, de la Commerzbank. Proprietarii tradiţionali preferă să lase IMM-urile, supranu­mite campioni ascunşi, moştenire în familie şi se gândesc să vândă doar dacă nu au încotro. Preţul devine mai puţin relevant, potrivit lui Burc Hesse, partener la firma de avocatură Latham Watkins.

Birocraţia excesivă este un alt obstacol despre care proprietarii Mittelstand spun că sporeşte complexitatea operării businessurilor.

Companiile germane se plâng că cerinţele birocratice le costă timp şi bani care ar putea fi folosiţi pentru dezvoltarea businessurilor, scrie The New York Times.

Într-un raport recent, FMI arată că biro­cra­ţia excesivă reprezintă unul dintre impedi­men­tele majore din calea revitalizării econo­miei ger­mane. Companiile germane petrec 64 de mi­lioa­ne de ore în fiecare an completând formu­lare nece­sare pentru alimentarea bazelor de date oficiale ale ţării. Chiar şi cancelarul ger­man Olaf Scholz a recunoscut în mod public problema.

Guvernul său a propus legislaţie care ar urma să aducă economii estimate la 3 miliarde de euro anual pentru companii şi cetăţeni.

Povara birocraţiei este resimţită mult mai acut de IMM-uri, care nu dispun adesea de departamente juridice dedicate depunerii auditurilor şi descifrării tipului de informaţie solicitate de autorităţi.

O altă provocare pentru proprietarii de businessuri de familie din Germania este legată de succesiuni, conform Bloomberg.

Aproximativ 125.000 de IMM-uri germane vor fi transferate către noi proprietari în fiecare an până în 2027, iar aproape trei sferturi dintre acestea văd succesiunea ca pe o problemă, a găsit banca germană de dezvoltare KfW.

Iar chiar dacă există un succesor, perspectiva unei vânzări nu este decât rar scoasă din discuţie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Sept. 2026, 17:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Sept. 2026, 17:50 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.