„Campionii ascunşi“ ai Germaniei, coloana vertebrală a celei mai mari economii din UE, îşi caută disperați cumpărători

17 Apr. 2024, 08:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Apr. 2024, 08:57 // Actual //  bani.md

Scharringhausen vinde delicatese şi vinuri fine în nordul Germaniei de 160 de ani, însă viitorul său este sub semnul întrebării, businessul nereu­şind să găsească un cumpărător, potrivit AFP.

Juergen Scharringhausen încearcă să vândă businessul de familie de aproape doi ani, dar nu a primit o ofertă serioasă până acum.

Mulţi proprietari de IMM-uri din Germa­nia sunt într-o poziţie similară din cauza dublei poveri a îmbătrânirii populaţiei şi stagnării economiei.

Un studiu realizat de Commerzbank arată că una din trei companii germane cu vânzări anuale de până la 15 milioane de euro are probleme în a-şi găsi un cumpărător. Până la 250.000 de businessuri ar putea fi for­ţate să se închidă în următorii cinci ani, arată Christian Erbe, preşe­dinte al camerei locale de co­merţ din Baden-Wuerttemberg.

În prezent există în medie doar un candidat pentru fieca­re trei busi­nessuri care au ne­voie de un proprietar nou, relevă datele aso­cia­ţiei naţionale pentru camerele germane de co­merţ (DIHK). În secto­rul hotelier şi de catering, raportul este de un candidat pentru fiecare şapte businessuri.

Problema este aceeaşi tendinţă demogra­fică ce duce în prezent la o penurie de munci­tori calificaţi în Germania: cu generaţia baby boomer intrând la pensie, nu există suficienţi candidaţi cu vârste între 18 şi 40 de ani care să preia businessuri consacrate.

Volatilitatea economiei este un alt factor care-i descurajează pe potenţialii cumpărători, aceştia ezitând să-şi asume dato­riile pe termen lung necesare pen­tru o achi­ziţie într-un climat nesigur.

Antreprenorii care nu reu­şesc să-şi vândă businessurile dau vina pe „reglementarea excesivă, vii­to­rul economiei şi costurile cu energia“ pentru lipsa de candidaţi, spune Detlef Schmidt-Schoele, de la camera de comerţ din Turingia.

Guvernul a încercat să soluţioneze proble­ma lansând un website pentru a conecta busi­nessurile cu posibili noi proprietari, acesta fiind supervizat de ministerul economiei. Există mii de anunţuri din întreaga Germanie pe website, iar multe dintre acestea aparţin unor busi­nessuri de familie. Sentimentul de frustrare resimţit de cele aproximativ trei milioane de companii de familie ale Germaniei, în conti­nuare coloana vertebrală a economiei ţării, este în creştere. În faţa dificultăţilor economice, costurilor de finanţare ridicate şi birocraţiei, proprietarii acestora văd investiţiile vitale în noi tehnologii ca imposibile sau inutile şi caută cumpărători, notează Bloomberg.

După ce pandemia şi criza energiei au împins multe companii la limita supravieţuirii, „o combinaţie de noi reglementări şi nevoia de investiţii masive în transformarea sau scalarea businessurilor a creat un sentiment de «m-am săturat» în rândul multor antreprenori“, arată Jens Krane, de la Commerzbank. Proprietarii tradiţionali preferă să lase IMM-urile, supranu­mite campioni ascunşi, moştenire în familie şi se gândesc să vândă doar dacă nu au încotro. Preţul devine mai puţin relevant, potrivit lui Burc Hesse, partener la firma de avocatură Latham Watkins.

Birocraţia excesivă este un alt obstacol despre care proprietarii Mittelstand spun că sporeşte complexitatea operării businessurilor.

Companiile germane se plâng că cerinţele birocratice le costă timp şi bani care ar putea fi folosiţi pentru dezvoltarea businessurilor, scrie The New York Times.

Într-un raport recent, FMI arată că biro­cra­ţia excesivă reprezintă unul dintre impedi­men­tele majore din calea revitalizării econo­miei ger­mane. Companiile germane petrec 64 de mi­lioa­ne de ore în fiecare an completând formu­lare nece­sare pentru alimentarea bazelor de date oficiale ale ţării. Chiar şi cancelarul ger­man Olaf Scholz a recunoscut în mod public problema.

Guvernul său a propus legislaţie care ar urma să aducă economii estimate la 3 miliarde de euro anual pentru companii şi cetăţeni.

Povara birocraţiei este resimţită mult mai acut de IMM-uri, care nu dispun adesea de departamente juridice dedicate depunerii auditurilor şi descifrării tipului de informaţie solicitate de autorităţi.

O altă provocare pentru proprietarii de businessuri de familie din Germania este legată de succesiuni, conform Bloomberg.

Aproximativ 125.000 de IMM-uri germane vor fi transferate către noi proprietari în fiecare an până în 2027, iar aproape trei sferturi dintre acestea văd succesiunea ca pe o problemă, a găsit banca germană de dezvoltare KfW.

Iar chiar dacă există un succesor, perspectiva unei vânzări nu este decât rar scoasă din discuţie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Aug. 2026, 20:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 20:28 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.