Capacitatea bateriei iPhone 13, dezvăluită pentru toate cele patru modele. Pro primește un acumulator cu 11% mai mare

Evenimentul oficial de lansare iPhone 13 s-a concentrat mai mult pe avantajele la vedere ale noii serii iPhone și mai puțin pe specificații, cum ar fi capacitatea bateriei și performanțele reale.

Potrivit informațiilor, Apple a majorat nesemnificativ capacitatea acumulatorilor instalați pe diferitele versiuni iPhone 13. De altfel, nici creșterile de autonomie enunțate în evenimentul de lansare nu depășesc cu mult nivelul de efect placebo.

Astfel, modelul iPhone 13 mini, cu ecran de 5.4 inch schimbă acumulatorul de 8.57Whr cu unul de 9.57Whr, pentru o creștere netă de 9% a capacității de înmagazinare a energiei. În cazul modelului iPhone 13 cu ecran de 6.1 inch câștigul este ceva mai mare, bateria fiind e 12.41 Whr, comparat cu 10.78 Whr la modelul anterior.

La rândul său, modelul iPhone 13 Pro primește un acumulator cu 11% mai mare. Probabil, beneficiarul mai multor dotări cu consum mare de energie, modelul iPhone 13 Pro Max se alege cu un acumulator de 16.75 Whr, cu 18% mai mare decât cel inclus pe modelul anterior.

Din păcate, dincolo de capacitatea bateriei iPhone 13, pentru măsurători reale de autonomie va trebui să așteptăm primele review-uri oficiale și debutul noii serii iPhone în magazine.

#capacitate #iphone 13 #baterie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.