Cât gaz transportau conductele Nord Stream în momentul avariilor. Gazprom: ”Consumul Danemarcei pe trei luni”

Gazprom susține că în cele trei segmente ale gazoductelor Nord Stream erau 800 de milioane de metri cubi de gaz în momentul producerii avariilor care au dus la scurgeri în Marea Baltică.

”Potrivit estimărilor disponibile, circa 800 de milioane de metri cubi de gaz se aflau în cele trei segmente ale gazoductelor la momentul incidentului. Pentru comparație, aceasta reprezintă consumul Danemarcei pe trei luni”, a declarat Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom.

Kuprianov a mai precizat că, la momentul avariilor, conductele nu transportau gaz „din diferite motive”, dar erau gata de operare.

Oficialii din mai multe state europene cataloghează scurgerile de gaze naturale din Nord Stream 1 şi 2 ca acte de sabotaj, acţiuni deliberate a căror sursă nu a fost încă stabilită şi apreciază că următoarele ore sunt critice, transmite CNN.

Ministrul norvegian al Petrolului spune că primele informaţii despre scurgerile de la Nord Stream “indică acte de sabotaj”.

#conducte #gaz #explozie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.